În cuvântul său de deschidere, vicepreședintele PETI a definit retrocedarea drept o problemă politică, rezolvarea căreia presupune cu precădere decizie politică.

Tőkés László este de părere, că România în continuare nu-și respectă angajamentele luate față de Uniunea Europeană, iar guvernele care se succed nesocotesc atât libertatea religioasă, cât și dreptul la proprietate prin faptul că împiedică retrocedarea totală a proprietăților confiscate în timpul dictaturii comuniste. În ciuda faptului că atât Consiliul Europei și Uniunea Europeană, cât și Congresul Statelor Unite, precum și alte instituții internaționale au intervenit pentru respectarea acestor drepturi fundamentale, România nu este dispusă să respecte angajamentele sale, nici cele naționale, nici cele internaționale. În sfertul de secol ce a trecut de la prăbușirea comunismului, nu a fost în stare să retrocedeze nici jumătate din cele peste 2000 de imobile confiscate de la cultele comunității maghiare. Prin aceasta nu numai că nesocotește demnitatea minorității maghiare, dar acordă și o confirmare falsă crimelor comise de dictatura comunistă. Ca fost episcop al Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, dl. Tőkés atrage atenția și asupra faptului, că diplomația românească se străduiește să dezinformeze forurile internaționale și opinia publică prin așa zise non-documente (non-papers), încercând să justifice tergiversarea voită a retrocedărilor. Tocmai de aceea este de neânlocuit o informare  reală, exactă.

Este de știut, căjuristul Lomnici Zoltán senior, președintele Consiliului Demnității Umane, fostul episcop reformat al Slovaciei, exc. Erdélyi Géza și d-na Sándor Krisztina, președintele executiv al Consiliului Național Maghiar din Transilvania deja în toamna anului 2012 au înaintat o petiție în cauza anomaliilor ce însoțesc procesul de retrocedare a imobilelor bisericilor maghiare din România, respectiv a renaționalizării scandaloase a Colegiul Secuiesc Mikó din Sfântu Gheorghe. După respingerea acestei petiții, fostul președinte al Curții Supreme de Justiție din Ungaria, împreună cu Antal János, însărcinat cu relații externe al Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, în ianuarie 2015 s-au adresat din nou Comisiei de Petiții a Parlamentului European. La evenimentul de ieri, Lomnici Zoltán și-a exprimat profunda sa dezamăgire pentru faptul, că deși această nouă sesizare cetățenească a fost înregistrată la PETI, dezbaterea ei a fost refuzată. Invocând o hotărâre anterioară a Tribunalului European, a apreciat, că prin acest refuz al PETI a fost lezat dreptul la petiție al cetățenilor europeni, ce poate fi asemuit cu încălcarea dreptului la liberă exprimare. Întrucât Uniunea Europeană este o comunitate de drepturi, încălcarea în mod continuu a libertății confesionale și a dreptului de proprietate pune sub semnul întrebării apartenența României la UE.

Reprezentantul Eparhiei Reformate din Transilvania, consilierul economic eparhial Ballai Ferenc Zoltán a prezentat Cartea Albă a evoluției retrocedărilor din Transilvania. După aderarea României la Consiliul Europei în 1993, la NATO în 2004 și la Uniunea Europeană în 2007, autoritățile române au recurs de fiecare dată în mod spectaculos la blocarea procesului de restituție. După aderare la UE, încetând obligația de dovedire a capacității de integrare a României, puterea de la București se folosește de toate mijloacele administrative și juridice posibile, făcând practic imposibilă orice fel de retrocedare. Amintește cazul Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, drept un exemplu negativ ieșit din comun. Statul împiedică în cele mai variate feluri retrocedările de orice fel, solicitate de diferitele confesiuni, foste instituții de învățământ ori organizații caritative bisericești. În definitiv această situație imposibilă a determinat organizarea la finele anului trecut de către bisericile istorice maghiare din România a unei întâlniri la București cu corpul diplomatic acreditat în România, prezentând aici atât exemple negative, dar și pozitive din practica retrocedărilor. ”Procesul nu s-a încheiat, și nici sfârșitul lui nu se vede” – a concluzionat consilierul din Cluj.

Várszegi Asztrik, ierarhul Mănăstirii Benedictine din Pannonhalma (Ungaria) a exemplificat situația la fel de precară din Slovacia cu cazul castelului  Lónyay (localitatea Rusovce). Pe baza aceluiași testament statul de drept Austria respectă dreptul de proprietate a ordinului benedictin, în timp ce statul slovac nu este dispus să retrocedeze castelul în cauză aceluiași ordin călugăresc. Comunitățile noastre religioase mai bine de 15 ani clădesc Europa, slujind nobilul scop al toleranței, al științei, al transparenței, deasemenea scopul nobil al consensului slovaco-maghiar – tocmai de aceeea au nevoie de proprietățile lor.

Sobor Dávid și Tárnok Balázs, juriști maghiari din Slovacia reamintesc, că așa-zisele decrete Beneș, adoptate în anul 1945, care au declarat vinovăția colectivă a maghiarilor și a germanilor, figurează și astăzi în jurisdicția slovacă ca surse de drept. Este inadmisibil ca aceste decrete, care au ”legiferat” vinovăția colectivă a unor comunități, să constituie și astăzi parte  integrantă a legislației slovace, și ca atare a legislației unionale.

Luând cuvântul, d-na Gál Kinga, vicepreședintele Partidului Popular European atrage atenția asupra proliferării euroscepticismului. Dezamăgirea față de organismele unionale se datorează faptului că după schimbările anilor ’90, aderarea la UE nu a instalat siguranța juridică și nu adus respectarea drepturilor comunităților minoritare.

Formulând critici la adresa UE, eurodeputatul  Balczó Zoltán a urgentat respectarea de către țările membre a principiilor și valorilor unionale declarate.

În cuvântul său de închidere Tőkés László a recapitulat principalele concluzii ale consfătuirii, propunând transmiterea acestora Comisiei de Petiții.

Grupul de vizitatori sosit la Bruxelles la invitația europarlamentarului transilvănean a vizitat sediul Parlamentului, unde a fost salutat de către Schöpflin György și Cristian Preda (ambii deputați ai PPE) în cadrul unui seminar de prezentare a activității legislativului european. Europarlamentarul maghiara invocat anii săi petrecuți la Londra, arătând că se menține până și astăzi mentalitatea conform căreia Europa Centrală și de Est, precum și locuitorii acestei părți a Europei, sunt considerate ca fiind de rangul doi. Trebuie să știm acest lucru, dar și faptul că și noi suntem cetățeni ai Uniunii, cu aceleași drepturi. La rândul lui europarlamentarul româns-a referit printre altele la recentele evenimente din țară, spunând: ”Pentru mine este de neacceptat, că i-a fost retrasă distincția de stat colegului meu, dl. Tőkés, care i-a fost acordată pentru meritele lui revoluționare. Același ordin l-am primit cândva și eu. Cercul restrâns de politicieni pesediști nu au fost curioși să afle și părerea mea când au hotărât retragerea. Pentru mine Tőkés László este și astăzi deținătorul merituos al Ordinului Steaua României.”