Se știe că, contrar acestui fapt, comisia de etică – care s-ar putea numi și comisie de partid – formată din politicieni de orientare exclusiv socialistă, a respins fără echivoc solicitarea fostului pastor timișorean de a fi reprezentat de avocatul Kincses Előd, călcând în picioare  în mod brutal dreptul la apărare al pârâtului, drept garantat prin Constituția României.

În decizia din 25 octombrie 2013, Comisia Permanentă a UNBR invocă dispozițiile Articolului 3 lit. e. din Legea Avocatului, conform cărora reprezentarea prin avocat nu e restrânsă doar la proceduri procesuale, avocatul servind și la „apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instutuţiile şi cu orice persoană română sau străină”. Având în vedere această situație, avocatul Kincses Előd s-a adresat din nou comisiei de etică, arătând că „încălcarea dreptului la apărare se sancţionează cu nulitatea absolută a hotărârii nelegal aduse”. În răspunsul său, Ionel Haiduc (președintele Academiei Române) își menține punctul de vedere lipsit de valabilitate din punct de vedere legal, conform căruia „Comisia de etică „nu este un tribunal, iar discuţiile nu reprezină un proces cu caracter juridic”. Același domn Haiduc răspunde că întâlnirea cu Tőkés László„era gândită ca o discuţie între colegi, membri ai aceluiaşi club.

Cazul retragerii Ordinului „Steaua României” ne poate aduce aminte – chiar și fără să vrem – de plângerea pe care deputatul Bogdan Diaconu a depus-o la Parchetul General, ținta fiind Marele Marș al Secuilor. Politicianul socialist (!) acuză „negarea statului unitar român”, exact așa cum a făcut eurodeputatul socialist Corina Crețu, care a depus plângereîmpotriva europarlamentarului nostru transilvănean.

            În legătură cu ambele cazuri, Tőkés László atrage atenția asupra încălcării evidente a statului de drept. Situația ne aduce aminte de criza constituțională de anul trecut: în cazul demonstrației din Ținutul Secuiesc, reprezentanții Puterii pun sub semnul întrebării libertatea democratică a adunării, în timp ce, în privința procedurii rușinoase îndreptate împotriva sa („Steaua României), Puterea manifestă dubii legate de dreptul constituțional la apărare. 

Oradea                                   
        02 noiembrie 2013