László Tőkés: reconcilierea este posibilă, dacă România renunţă la antimaghiarismul ridicat la rang de politică de stat

În opinia lui László Tőkés, centenarul Dictatului de la Trianon poate deschide calea reconcilierii între maghiari şi români, dacă maghiarii din Transilvania vor fi cetăţeni cu drepturi depline ai României, iar Bucureştiul va renunţa la atitudinea antimaghiară, ridicată la rang de politică de stat.

Preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a abordat acest subiect într-o declaraţie acordată corespondentului agenţiei ungare de presă MTI la Bucureşti, unde a început, joi dimineața, judecata în apel a procesului pe care l-a intentat preşedintelui Klaus Iohannis, în urma retragerii de către acesta a Ordinului Steaua României cu care a fost decorat, procesul fiind de îndată amânat.

László Tőkés a arătat: România ar trebui să păşească pe calea reconcilierii aşa cum a făcut-o prim-ministrul slovac Igor Matovič atunci când cu ocazia comemorării Trianonului a iniţiat o întâlnire cu maghiarii de seamă din Slovacia, declarându-i pe unguri cetăţeni cu drepturi depline ai acestei ţări. „Frontierele pot fi redesenate, istoria ne-a demonstrat, dar nimeni nu ne poate despărţi de pământul natal. Să fim şi noi cetăţeni cu drepturi depline ai României de azi” – a insistat preşedintele CNMT.

El a fost de părere că justiţia românească a sincronizat cu intenţie data începerii procesului cu această dată simbolică, dat fiind că distincţia de stat i-a fost retrasă pe motivul unei afirmaţii denaturate, care avea de fapt o legătură indirectă cu Trianonul. Tőkés a evocat: în 2013, la Băile Tuşnad, l-a rugat pe prim-ministrul ungar Viktor Orbán să adopte un statut de protector, de putere ocroritoare asupra maghiarilor din Transilvania, aşa cum o face Austria în privinţa comunităţii germane din Tirolul de Sud (Italia), însă cuvintele sale au fost deturnate de presa română în sensul de „protectorat”, care face aluzie la dependenţa colonială.

László Tőkés a apreciat că retragerea distincţiei se aliniază manifestărilor antimaghiare ale preşedintelui României, Klaus Iohannis, a cărui decizie nu l-a privat de distincţia de stat numai pe el în persoană, ci şi comunitatea maghiară din Timişoara, care în 1989 s-a opus dictaturii ceauşiste. „Timişoara ne transmite mesajul că posibilitatea împăcării există, dar pentru aceasta Iohannis şi guvernul român trebuie să se dezică de tradiţiile antimaghiare securiste, iliesciene” – a declarat fostul europarlamentar și episcop reformat de Oradea.

Avocatul Előd Kincses, apărătorul preşedintelui CNMT, a declarat agenţiei ungare de presă MTI, că dezbaterea în fond a cauzei a fost amânată pe data de 16 iulie din motivul unei deficienţe de procedură, deoarece Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care are pe rol apelul, nu a trimis citaţie prim-ministrului actual al României, Ludovic Orban, fiind citat doar fostul prim-ministru, Dacian Cioloş, care a contrasemnat în 2016 decretul prezidențial privind retragerea distincţiei.

El a evocat: comisia de etică a Ordinului Steaua României i-a refuzat lui László Tőkés dreptul la apărare, calificându-l nedemn de această distincţie, în timp ce în componenţa comisiei care l-a judecat figurau doi politicieni social-democraţi, care concomitent au fost şi reclamanţi în cauză.

La propunerea comisiei de etică, preşedintele României, Klaus Iohannis i-a retras lui László Tőkés ordinul Steaua României în grad de cavaler, distincţie ce i-a fost acordată cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a revoluţiei de la Timişoara din 1989, pentru meritele sale istorice în declanşarea revoluţiei. Curtea de Apel Bucureşti a respins în primă instanţă acţiunea lui László Tőkés, prin care el a cerut anularea decretului prezidenţial din 2016.

Preşedintele CNMT a depus joi, cu ocazia zilei solidarităţii naţionale a maghiarilor – care din 2010 se suprapune aniversării semnării dictatului de la Trianon –, o coroană de flori la plăcuţa comemorativă a eroilor maghiari, aflată în curtea bisericii reformate Calvineum din Bucureşti.