Preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a enunțat asta sâmbătă, 28 iulie, la Băile Tuşnad, în ultima zi a Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad, la forumul susţinut împreună cu premierul ungar Viktor Orbán.

Europarlamentarul a afirmat că situaţia maghiarilor transilvăneni nu este rezolvată nici acum, la aproape 100 de ani de la anexarea Transilvaniei la România, starea de fapt fiind mai mult sau mai puţin similară şi în restul teritoriilor pierdute de Ungaria. Sărbătorirea centenarului se bazează mai ales pe clişee naţionaliste, naţional-comuniste, elementul central fiind cultivarea imaginii tradiţionale a inamicului maghiar.

Și-a exprimat lipsa oricărei îndoieli cu privire la faptul că „strategia naţională pan-românească tradiţională post-Trianon, care se orientează către asimilarea, suprimarea şi distrugerea maghiarilor”, a rămas în vigoare şi în continuare, fără nicio schimbare. Afirmaţia potrivit căreia în România „problema minorităţilor a fost soluţionată în mod exemplar”, frecvent folosită la Bucureşti, László Tőkés a atribuit-o, de asemenea, faptului că doctrina de tip ceauşist dăinuie în continuare.

În opinia sa, este regretabil că Uniunea Europeană se concentrează pe „drepturile omului privind musulmanii care ne invadează” şi nu se ocupă aproape deloc de comunitățile minorităţilor autohtone, aflându-se ea însăşi pe o cale a unui curs politic oarecum anti-maghiar.

Citându-l pe Viktor Orbán, a declarat că trebuie încercat imposibilul ca, prin confruntarea cu anti-maghiarismul, printr-o luptă acerbă şi cu o înţelepciune politică potrivită, să se realizeze un progres şi o schimbare în domeniul politicii naţionale şi minoritare atât în Europa, cât şi în Bazinul Carpatic şi în Transilvania.

László Tőkés şi-a repetat apoi declaraţia pentru care i-a fost retras ordinul Steaua României, conform căreia „în această privinţă trebuie să ne putem baza pe rolul protector al Ungariei, aşa cum o fac fraţii noştri maghiari din Ucraina Subcarpatică”.

A opinat că, „Centenarul Marii Uniri” ar fi o ocazie bună pentru a rezolva problema maghiarilor transilvăneni şi pentru reconcilierea româno-maghiară. „Comuniştii care s-au întors la putere în perioada de graţie de după 1989 au anulat acest lucru, acum ar fi timpul să încercăm din nou”, a afirmat. Pentru o nouă încercare de reconciliere ar trebui să ne inspirăm din exemplul acelor personalităţi româneşti şi maghiare, care la 16 iunie 1989, în ziua reînhumării lui Imre Nagy şi a tovarăşilor săi, şi-au asumat, prin Declaraţia de la Budapesta că vor rezolva pe cale paşnică relaţia româno-maghiară şi situaţia maghiarilor transilvăneni.

László Tőkés a citat din documentul semnat – printre alții – de József Antall, Sándor Csoóri şi Lajos Für, precum şi de Mihnea Berindei, Ion Vianu şi Dinu Zamfirescu, pasajul cu privire la Transilvania. Semnatarii au declarat: „Transilvania a fost şi este un spaţiu de complementaritate şi trebuie să devină un model de pluralism cultural şi religios. Este în folosul popoarelor noastre ca diversitatea culturală, religioasă şi de tradiţii care a făcut specificul Transilvaniei să fie prezervată. Dreptul la o reprezentare politică autonomă şi la autonomie culturală a fiecărei naţiuni trebuie garantat. Realizarea sa implică, printre altele, asigurarea unei şcolarităţi de toate gradele în limba maghiară, inclusiv reînfiinţarea universităţii maghiare din Cluj.”