Referitor la subiectul imobilelor bisericești confiscate abuziv de regimul comunist, în 25 septembrie anul curent, liderii bisericilor istorice maghiare din Transilvania – arhiepiscopul romano-catolic Jakubini György, respectiv episcopii Kató Béla (reformat), Bálint Benczédi Ferenc (unitarian) și Adorján Dezső Zoltán (evanghelic) – au transmis un Memorandum către Comisia Europeană, mai exact către președintele Jose Manuel Barroso și către vicepreședintele Viviane Reding (comisarul pe justiție). Demersul a fost făcut în speranța că sesizarea celor doi va da un nou elan cauzei retrocedării clădirilor bisericești preluate fără drept de către statul comunist.

   „Regimul abuziv din România a confiscat fără niciun drept un număr de 2.140 de imobile de la cele patru biserici istorice maghiare. În ciuda diverselor ordonanțe guvernamentale, în ciuda a două legi de restituire și a nenumăratelor termene limită date, aceste rituri maghiare istorice nu au reușit să reintre decât în posesia a aproximativ jumătate din proprietățile lor legitime și numai o treime dintre aceste bunuri imobile confiscate de comuniști sunt acum folosite din nou de cei îndreptățiți” - scriau capii bisericilor respective, cu referire la prevederile obligatorii din Cartei Europene a Drepturilor Fundamentale și criticând pierderea de drepturi cu care se lasă noua legislație aferentă imobilelor naționalizate în timpul comunismului.

   Semnatarii consideră, de asemenea, că este o îngrădire a libertății religioase noua variantă (din aprilie 2013) a Legii arhivelor, care nici ea nu se referă la predarea documentelor confiscate de la biserici. Cât despre cazul Colegiului Reformat Székely Mikó, cei patru lideri religioși și-au manifestat îngrijorarea cu privire la pericolul „renaționalizării” din România a proprietăților bisericești retrocedate în mod legal.

   În scrisoarea ei din 21 noiembrie, Viviane Reding a recunoscut că acestă Cartă Europeană a Drepturilor Fundamentale garantează libertatea gândirii, conștiinței și a religiei, respectiv dreptul la proprietate. În răspunsul de tip șablon și gol de conținut, însă, comisarul european pe justiție scrie că aceste prevederi pot fi invocate din punct de vedere juridic doar dacă „o anumită încălcare este în legătură cu netranspunerea în legislația națională de către un stat membru a directivelor unionale, deci nu este posibil să se intervină în cazul fiecărei presupuse încălcări a unor prevederi legale”.

   Având în vedere că liderii bisericilor maghiare din Transilvania au reclamat tocmai întârzierea în ceea ce privește transpunerea în legislația românească a directivelor Uniunii Europene, vicepreședinta, care a semnat răspunsul evaziv și în numele președintelui Barroso, a citat și Articolul 345 din Tratatul de bază al Uniunii Europene, conform căruia „reglementările din Uniunea Europeană nu pot trece peste sistemul de proprietăți valabil în țările membre”. Așadar, comisarul Reding a decretat că problema retrocedării imobilelor bisericești este una care ține strict de statul membru ca și cum România nu și-ar fi luat angajamente cu privire la această temă în momentul aderării la Uniunea Europeană.
În partea finală a răspunsului, comisarul Viviane Reding vorbește despre lipsurile generale ale sistemului juridic din România, despre necesitatea continuării reformelor din justiție și atrage atenția că, prin intermediul rapoartelor Mecanismului de Cooperare și Verificare, Comisia Europeană analizează anual rezultatele obținute de România în privința reformelor din domeniul Justiției și în privința luptei împotriva corupției. De asemenea, d-na Reding ne comunică faptul că următorul Raport despre România va fi emis de Comisia Europeană la începutul anului 2014.

   Merită reamintit că, anterior, legat de probleme de restituire de proprietăți, și Comisia de Petiții a Parlamentului European a respins cu limbaj de lemn sesizarea (plângerea) înaintată de Lomnici Zoltán (fost președinte al Curții Supreme de Justiție), de fostul episcop reformat Erdélyi Géza (din Slovacia) și de Sándor Krisztina (președinte executiv al Consiliului Național Maghiar din Transilvania).

   Din toate acestea reiese că nu există voință pentru rezolvarea acestor probleme ale noastre, nici aici, acasă și nici dincolo (la Bruxelles): birocrații-șef ai instituțiilor europene – Comisia Europeană și Parlamentul European – se descotorosesc de noi sucind până la refuz textele juridice și ne refuză precum Guvernul și autoritățile juridice care suțineau, odinioară, permanența încălcării drepturilor de către comuniști.

   Astfel, avem tot dreptul să așteptăm cu neîncredere justificată Raportul de la începutul anului 2014 al Comisiei Europene, referitor la România. Tot așa, nici planul de înființare a unei Comisii parlamentare de anchetă privind verificarea retrocedărilor de imobile în Transilvania nu ne promite prea multe lucruri bune.

   Aparent, Uniunea Europeană nu doar tolerează, ci chiar sprijină – în stilul său – politica de încălcare a drepturilor și anti-minoritară / anti-biserică minoritară a Guvernului român post-comunist.

 

Oradea, 5 decembrie 2013                                                       

  Biroul de presă al
eurodeputatului Tőkés László