Joi, 21 Aprilie 2016

AUTONOMIE ȘI STABILITATE

În data de 19 aprilie 2016 a avut loc la sediul Parlamentului European de la Bruxelles conferința întitulată Autonomie și stabilitate, organizată de către dl. Tőkés László, vicepreședintele Subcomisiei Parlamentare privind Drepturile Omului (DROI).

Moderatorul consfătuirii, dl. Szilágyi Zsolt, colaboratorul lui Tőkés László, a definit autonomia drept garanție a stabilității zonelor care se confruntă cu această problemă, reliefând faptul că prezența la această întrunire a unor reprezentanți ai întregului spectru politic – popularii, socialiștii, membrii Alianței Libere Europene (EFA), liberalii și alții – demonstrează faptul, că este vorba aici despre o cauză ce se situează deasupra problemelor stricte de partid, impunând lărgirea democrației în direcția autonomiei, ridicându-se deasupra intereselor înguste de partid.

În cuvântul său de deschidere, europarlamentarul transilvănean a arătat că problema minorităților naționale băștinașe, autohtone a rămas în mod nedemn nerezolvată în Uniunea Europeană, deși ponderea lor este de 9-10% din populația totală a țărilor membre, care este dublul ponderii imigranților. Tocmai de aceea este salutară voința Partidului Popular European (PPE)de a acorda atenție sporită cauzei minorităților naționale autohtone, cum a făcut spre exemplu și în aprilie 2015, organizând o conferință profesională pe această temă. Întrunirea de astăzi dorește să fie continuarea acelei inițiative, reprezentând un pas înainte de la drepturile individuale a ”persoanelor aparținând unei minorități” spre drepturile colective, spre autodeterminarea minorităților naționale – a accentuat Tőkés László.

D-na Gál Kinga, eurodeputat maghiar din partea Fidesz-KDNP, vicepreședinte al PPE arată în alocuținea sa că Uniunea Europeană aplică ” dublul standard” atunci, când pretinde de la țările doritoaare să adere la UE respectarea Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului European, precum și Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, dar nu procedează în același mod în cazul țărilor deja membre a Uniunii Europene. Calea corectă, normală ar fi ca Uniunea Europeană să preia în întregime reglementările Consiliului European privind protecția minorităților – obiectiv fără reușită până în prezent. Deschidere există, dar ușa trebuie deschisă complet, dacă vrem schimbare reală, efectivă – a conchis deputata originară din Transilvania.

Dl. Hannu Takkula, deputat liberal din Finlanda – care s-a întâlnit deja în cadrul seminarului ce a avut loc înainte de masă cu grupul de vizitatori din Transilvania/Partium care participă și la conferință – în cuvântul său a numit autonomia drept un instrument important în asigurarea bunăstării sociale, adresându-se pe un ton personal grupului de vizitatori: ”Maghiari din Transilvania, eu însumi sprijin năzuințele voastre pentru autonomie, deoarece în țara noastră noi, finlandezii, prin acordarea autonomiei, am reușit cu succes să asigurăm pentru suedezii și laponii minoritari păstrarea identității naționale, dezvoltarea și bunăstarea comunităților lor.

Dl. Andreas Gross, fost membru al adunării generale a Consiliului Europei și autorul Raportului CE nr. 2003, cuprinzând experiența pozitivă a autonomiilor, și-a expus convingerea că stabilitatea și siguranța maximă înseamnă să ne simțim toți acasă în Europa. Aceasta este posibilă însă doar dacă cetățenii Uniunii se simt liberi. Libertatea înseamnă și dreptul nostru de a lua decizii, de participarea noastră la luarea deciziilor ce privesc comunitatea noastră. Politicianul elvețian ar dori să vadă realizată ”Europa cetățenilor”, în care cetățenii Uniunii hotăresc asupra legilor de bază ale Uniunii, și nu guvernele statelor membre. Doresc o Europă federală consolidată de către o constituție comună – a spus –, care prin extinderea drepturile individuale este capabilă să ”democratizeze democrația”. Acordarea drepturilor minorității maghiare din România constituie o parte a drepturilor tuturor cetățenilor din România, realizarea ei fiind ca atare interesul comun al întregii societăți românești. ”Este nevoie nu de ocrotirea minorităților, ci de garantarea participării lor la luarea deciziilor. Aceasta este interpretarea pozitivă a puterii” – a subliniat dl. Gross.

După alocuțiunea raportorului CE, a urmat informarea prezentată de către dl. Izsák Balázs, președintele Consiliului Național Secuiesc despre împrejurările precare, dușmănoase în care se desfășoară mișcarea autonomistă a secuilor. În România poliția politică încă mai activează – a spus la început –, înșirând apoi cu obiectivitate concretă uneltirile administrative ale autorităților românești, iar recent amenzile substanțiale date în masă participanților la aniversarea Zilei libertății secuiești de la Tg. Mureș, toate cu scopul principal de intimare a celor ce militează prin mijloace democratice, pașnice pentru a da glas năzuințelor autonomiste. Și amenzile în bani, numărul cărora sepășește o sută, dovedește faptul că în timp ce pentru românii majoritari dreptul la manifestații libere este asigurată, pentru maghiarii minoritari rămân în vigoare practicile de îngrădire ale fostei Securități. Până când suntem în libertate, vom acționa, vom manifesta pentru drepturile noastre fundamentale, împotriva asimilării – a spus în încheiere președintele CNS.

Dl. Kalmár Ferenc, în prezentînsărcinat în cadrul Ministerului Maghiar de Externe cu politica de vecinătate a Ungariei, a elaborat în anul 2014, în calitatea sa de atunci de membru al Adunării Generale a Consiliului Europei un raport de mare răsunet cu privire la situația minorităților naționale autohtone din Europa. Politicianul, originar și el din Transilvania, și-a început expunerea cu referiri privind definiția noțiunii de ”minorități”.Consiliul Europei a adoptat o definiție integrativă, cu caracter ocrotitor, definiție ce are o importanță deosebită atunci când este vorba de validarea unor drepturi. Politicianul maghiar a vorbit apoi de standardele duble, folosite cu preferință de autoritățile țărilor cu minorități naționale semnificative.

Dl. Jordi Sebastia, reprezentantul Alianței Libere Europene (EFA), vicepreședintele grupului de lucru privind minoritățile (Minority Intergroup) al Parlamentului European, referindu-se la familia politică pe care o reprezintă, a susținut că interesul primordial al EFA este autodeterminarea, de aceea pentru ei nu constituie tabu nici chestiunea modificării frontierelor, dacă ea se realizează pașnic, în condiții democratice. Autonomia este în același timp o modalitate de a accepta realitatea. Autodeterminarea poate avea success doar în cazul în care competențele decizionale sunt însoțite de bază materială corespunzătoare. Ca exemplu a amintit cazul Țării Bascilor, în care baza autoguvernării îl constituie impozitele proprii și gospodărirea financiară independentă.

Continuând raționamentul aliatului său catalan, dl. Günther Dauwen, directorul flamand al EFA, invitatul de onoare al recentei aniversări a Zilei Libertății Secuiești, a susținut și el aspirațiile autonomiste a maghiarilor din Transilvania. Conform interpretărilor moderne ale autonomiei, dacă cetățenii doresc autodeterminare, federalism sau chiar independență – aspirațiile lor trebuiesc acceptate drept legitime.

D-na Szili Katalin, împuternicitul premierului maghiar în chestiuni de autonomie s-a adresat conferinței prin vocea șefului de cabinet dl. Mile Balázs, asigurând sprijinul guvernului maghiar în aspirațiile de autodeterminare a colectivităților maghiare de dincolo de granițe.

În aceiași zi s-a aflat la Bruxelles și un grup de vizitatori din Ungaria la invitația eurodeputatului Gál Kinga. În calitate de conducător al grupului, dl. Csóti György, directorul Institutului de Asistență Juridică din Budapesta consideră că autonomia este o condiție de bază a existenței comunităților maghiare ajunse în alte țări ca urmare a Tratatului de la Trianon, citând din Comunicatul de la Bruxelles a Consiliului Maghiar de Autonomie din Bazinul Carpatic: ”Problema maghiarilor din Bazinul Carpatic este o problemă europeană, în același timp și o problemă a stabilității Uniunii Europene.”

Dintre întrebările, intervențiile participanților menționăm cele ale președinților organizațiilor din Oradea și Salonta ale Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Moldován Lajos Gellért și Balogh János, adresate lui Andreas Gross: o Românie federală cum ar servi rezolvarea problemei româno-maghiare și cum s-ar putea găsi parteneri români pentru realizarea autonomiei maghiare? Dl. Gross consideră că este important, ca în ciuda refuzului politicienilor români, să se insiste pentru un dialog constructiv cu membrii societății majoritare, împreună cu ei trebuie identificate soluții avantajoase pentru întreaga societatea din România. ”Federalismul, prin participarea la luarea deciziilor, integrează comunitățile naționale și regionale, de aceea sunt eu federalist convins, chiar dacă centralizarea este o boală europeană” – este de părere politicianul elvețian.

În cuvântul său de încheiere, Tőkés László a arătat că în spiritul Raportului Gross, Consiliul Național Maghiar din Transilvania, în parteneriat cu Consiliul Național Secuiesc, dorește să realizeze sistemul autonomiilor pentru comunitatea maghiară din Transilvania prin conlucrare și înțelegere cu comunitatea românească. Dat fiind faptul că în România domină și în prezent politica antimaghiară de asimilare a epocii Ceaușescu, iar în eșichierul politic românesc actual fiind practic imposibilă găsirea unor parteneri ”autonomiști” – trebuie internaționalizată cauza de autodeterminare. ”În lupta noastră pentru autonomie avem nevoie de ajutor și de aliați internaționali, de aceea continuăm justele noastre demersuri la forurile internaționale și aici, în Parlamentul European” – a spus în final europarlamentarul din Transilvania.