Creştinismul şi Europa - Comunicat final

În spiritul programului Creştinismul şi Europa iniţiat de deputatul în Parlamentul European, episcopul Tőkés László, participanţii la conferinţa ecumenică internaţională intitulată Pentru o Europă Creştină!, ce a avut loc la Oradea în perioada 17-18 octombrie 2008 îşi exprimă convingerea că Europa poate redeveni una din marile puteri care definesc viitorul omenirii numai dacă se reîntoarce la rădăcinile sale creştine. La acele principii şi valori care cândva i-au conferit puterea şi prestigiul de odinioară: respectul demnităţii umane, statul de drept, solidaritatea creştină, siguranţa socială, respectul faţă de familie şi tradiţiile naţionale, dezvoltarea economico-socială organică.

Lărgirea Uniunii Europene a adus cu ea o serie de transformări sociale, politice şi economice. Se poate constata că printre transformările care s-au produs se regăsesc unele pozitive, aşa cum şi negative. Dintre cele negative cea mai îngrijorătoare este devalorificarea generală a valorilor, iar din punct de vedere bisericesc/creştin cea prin care se restrânge sfera de afirmare a valorile creştine.

Bisericile europene au interesul elementar să se angreneze ca factori determinanţi în actul decizional al transformărilor. În toată Europa se poate constata că cauza cea mai frecventă a eşecului repreztentării eficiente a intereselor este lipsa acţiuni comune a bisericilor. Charta Oecemenica redactată de Conferinţa Bisericilor Europene şi Conferinţa Episcopală Europeană şi semnată în cadru solemn la Strarssbourg în 2001 oferă cadrul propice pentru colaborarea şi acţiunea comună a bisericilor europene. Eficacitatea şi puterea în formarea viitorului a Charta Oecemenica se găseşte însă în devotamentul bisericilor locale în acest sens.

În Europa, care îşi pierde treptat rădăcinile, se aud din ce în ce mai des strigăte „Pentru o Europă creştină!” Această formulare vine din următorul considerent: Europa se străduieşte numai aparent să-şi păstreze rădăcinile şi tradiţiile, în realitate a devenit tărâmul toleranţei neîngrădite. Avem convingerea că sistemul de valori şi cultura creştină au o contribuţie de fond în formarea şi păstrarea valorilor şi tradiţiilor noastre europene.

În consecinţă, noi, participanţii la conferinţă:

1.Ne bucură faptul că în organizarea episcopului Tőkés László, deputat în Parlamentul European, va avea loc în Parlamentul European o consfătuire pe aceeaşi temă, intirulată „Creştinismul şi Europe”, în cadrul căreia va avea loc şi o expoziţie internaţională de Biblii.

2.Iau act cu bucurie că la Iaşi, în acelaşi timp cu cea a noastră, se desfăşoară o consfătuire pe aceaşi tematică, şi sperăm că eforturile noastre comune vor contribui la întărirea rădăcinilor creştine a Europei.

3.Atragem atenţia asupra importanţei învăţământului confesional, şi sprijinim iniţiativa deputatului în PE Tőkés László ca „dragostea creştinească” să devină oficial ideea de bază a educaţiei europene.

4.Iau act cu consternare de manifestările anti-creştine din Parlamentul European, resping aceste manifestări, şi sprijină iniţiativa deputatului în Parlamentul European Tőkés László de formare a unui grup creştin în Parlamentul European.

5.Au speranţa că şi în România vom fi în stare de a trece peste obstacolele ce se interpun în calea colaborării ecumenice adevărate, în acest sens semnarea în România a Charta Oecemenica ar putea reprezenta un bun punct de plecare.

6.În dimensiunile spirituale ale Europei unite politic, în cursul dialogului instituţionalizat, pentru realizarea integrării confesionale şi etnice a Europei Centrale şi de Est participanţii la conferinţă propun formarea de euroregiuni transfrontaliere în domeniul colaborării bisericeşti.

7.În perioada premergătoare procesului semnării Charta Oecemenica, pentru rezolvarea echitabilă a problemelor respectiv pentru a pune capăt discriminării comunităţilor etnice şi confesionale minoritare participanţii propun instituţionalizarea dialogului, conform următoarelor criterii:

 a) Necesitatea transparenţei totale a relaţiilor dintre stat şi biserici, mai ales în ceea ce priveşte subvenţiile de stat. Este deasemenea importantă colaborarea sinceră dintre biserici şi crearea unui cadru prin care se asigură drepturi egale a fiecărui cult în relaţiile cu statul.

 b) Este inadmisibilă retorica de ură faţă de bisericile şi etniile minoritare în televiziunea publică, discriminarea în educaţie şi în viaţa publică.

 c) Retrocedarea imobilelor aparţinând minorităţilor nu mai poate fi întârziată.

8. În procesul confruntării cu trecutul şi prezentarea adevărului este evident că fostele ţări comuniste pot deveni „europene” în sensul adevărat al cuvântului numai dacă vor fi în stare să se debaraseze definitiv de moştenitea nefastă a trecutului comunist. În cazul României acest lucru include recunoaşterea şi asumarea răsponsabilităţii pentru greşelile şi păcatele comise de biserici. La modul concret acest proces trebuie să ducă la clarificarea trecutului relaţiilor ierarhilor bisericeşti şi a confesiunilor cu fostele servicii secrete.