press room » Dalai lama cere ajutorul lui László Tőkes în cazul Tibet
Marţi, 21 Septembrie 2010
Send this article Print this article

Dalai lama cere ajutorul lui László Tőkes în cazul Tibet

În perioada 17-20 septembrie 2010 s-a desfăşurat cea de a şaptea vizită în Ungaria a lui Dalai Lama XIV, pe numele său civil Tendzin Gyatso.
Luni, 20 septembrie, Sfinţia Sa a avut o întrevere şi cu episcopul Tőkés László, vicepreşedinte al Parlamentului European, iar discuţiile au durat circa 40 de minute. În primul rând, Tőkés i-a dăruit Sfinţiei Sale o plăcuţă cu imaginea lui Kőrösi Csoma Sándor, de origine secui, cel care a realizat primul dicţionar englezo-tibetan, ajutând ca Occidentul să cunoască mai bine cultura Tibetului. Tőkés László a subliniat că în Ardeal comunitatea maghiară se gândeşte cu mândrie la faptul că o personalitate precum Kőrösi Csoma Sándor îi aparţine.





În calitate de vicepreşedinte al Parlamentului European, responsabil cu dialogul dintre culturi şi comunităţi religioase, Tőkés l-a lăudat pe Sfinţia Sa – asemeni lui Maha Atma Ghandi – pentru lupta nezdruncinată, dar paşnică, pe care o duce de multe decenii în numele respectării drepturilor omului şi a păcii. Tőkés László l-a asigurat pe Dalai Lama de tot sprijinul său, având în vedere că, în continuare, autorităţile chineze, se străduie să distrugă, prin metode brutale, dorinţa de libertate a poporului tibetan, iar guvernul urmăreşte să influenţeze Tibetul în mod categoric şi să izoleze această ţară, din punct de vedere informaţional, de restul lumii.

Sfinţia Sa a prezentat pe larg situaţia din Tibet şi l-a rugat pe Tőkés László să facă demersuri pentru ca o comisie a Parlamentului European să efectueze o vizită de documentare în Tibet, deoarece arma cea mai eficace împotriva regimurilor totalitare – aşa cum s-a dovedit şi în cadrul luptei din 1989 împotriva regimului Ceauşescu – este ca informaţiile să ajungă la publicul larg, în mod transparent.

În cursul discuţiilor, Tőkés László, l-a invitat din nou pe liderul spiritual tibetan să efectueze o vizită în România şi şi-a exprimat regretul că Dalai Lama nu a putut anul acesta să fie oaspetele casei natale a lui Kőrösi Csoma Sándor, primul „sfânt budist” european. Şi Sfinţia Sa a catalogat drept regretabil comportamentul de servilism la adresa Chinei de care a dat dovadă diplomaţia românească şi i-a dat asigurări lui Tőkés László că îi va onora, bucuros, inviţia, de îndată de autorităţile române îl primesc în ţară. Cu acceptul Sfinţiei Sale, Tőkés László şi-a asumat responsabilitatea de a interveni pe lângă preşedintele României Traian Băsescu şi pe lângă Guvernul României, pentru ca vizita conducătorului suprem budist la casa natală a lui Kőrösi Csoma Sándor să se desfăşoare în condiţii liniştite.

 La finalul discuţiilor, Dalai Lama i-a dedicat lui Tőkés László cartea sa „Pe drumul spre fraternitatea dintre religii”.

Pe parcursul vizitei sale din Budapesta, Dalai Lama a susţinut două prelegeri în Arena Sportivă „Papp László”, la care, potrivit datelor furnizate de către organizatori, au venit foarte multe persoane din Ardeal. Al XIV-lea Dalai Lama a fost răsplătit şi cu titlul de Cetăţean de Onoare al Budapestei, pentru eforturile sale de a păstra tradiţiile culturale şi spirituale, pentru promovarea universală a responsabilităţii morale, pentru efortul său continu de a promova pacea şi găsirea unor soluţii non-violente.

În cursul dimineţii de 20 septembrie, Sfinţia Sa şi-a continuat programul în Parlamentul Ungariei, unde a fost primit de o serie de parlamentari.
În discurul său de aici, Dalai Lama a afirmat că poporul tibetan a simţit „o puternică îngrijorare” faţă de maghiari când în Ungaria lupta pentru libertate a fost oprită cu brutalitate sângeroasă, în timpul evenimentelor din 1956. Sfinţia Sa a anunţat că se foloseşte de fiecare ocazie pentru a ridica problema importanţei respectării drepturilor fundamentale ale omului şi pentru a populariza principiul „bunătăţii umane”.

„Trebuie să conştientizăm faptul că bunătate umană e izvorul lăuntric al păcii” – a declarat Dalai Lama, adăugând că pacea interioară este cea care crează realaţionarea umană – bazată pe dragoste şi respect reciproc – pe care oamenii o aşteaptă unii de la alţii. Aşa cum propovăduiesc şi religiile lumii, umanitatea trebuie să se străduiască să atingă astfel de relaţionări tot timpul. În ceea ce priveşte relaţiile chinezo-tibetane le-a descris drept rigide, dar în perspectiva schimbării de optică a conducătorilor chinezi, materializată prin instituţii „capitalist-comuniste”, Dalai Lama s-a arătat încrezător că într-o zi se va putea întoarce în Tibet, cu paşaport chinez.

Dalai Lama a vizitat Ungaria la invitaţia „Societăţii de Prietenie ungaro-tibetană" a Parlamentului ungar şi a organizaţiilor budiste din Ungaria.

-------

Conducătorul suprem al budiştilor, acum în vârstă de 75 de ani, s-a născut în anul 1935 în Nord-Estul Tibetului. Dalai lama este ales dintre bebeluşii născuţi în ziua în care moare lama: ca persoană în care s-a reîncarnat al XIII-lea Dalai Lama, micuţul Tenzin Gyaco a fost descoperit la vârsta de doi ani şi a fost numit în funcţie în data de 22 februarie 1940. Sediul lui dalai lama şi al statului călugărilor budişti a fost, în mod tradiţional, Lhasa. După venirea la putere a lui Mao Ce-tung, China şi-a anunţat pretenţia asupra statului tibetan, iar Armata Roşie Chineză, formată în anul 1950, a mărşăluit în Tibet în 1951 şi a instaurat un control desăvârşit de strict asupra locuitorilor acestuia. Gestionarea „autonomiei” locale a fost lăsată în seama panchen lama-ului local, aflat în colaborare cu statul chinez. În momentul preluării puterii de către China, dalai lama a reuşit să fugă în India, unde trăieşte şi acum, ca imigrant.

Al XIV-lea Dalai Lama, în calitate de conducător suprem al budiştilor călătoreşte foarte mult, propovăduind înţelegerea ecumenică, dragostea şi pacea, în interesul Tibetului şi al păcii mondiale. Strategia sa de rezistenţă paşnică, precum şi strădaniile sale de a dialoga în interesul autonomiei poporului tibetan eşuează din cauza refuzului categoric arătat de  autorităţile chineze. Însă dacă aceste încercări de dialog nu vor avea rezultate, dacă autonomia nu va fi acordată, nu va avea de pierdut doar poporul tibetan ci va suferi şi dreptul la democraţie al celor 1,5 miliarde de chinezi, precum şi dorinţa de pace a omenirii. Sfinţia sa, Dalai Lama, cel mai cunoscut luptător pentru pace, a fost recompensat pentru sacrificiul său, în numele dorinţei de libertate a poporului tibetan, cu Premiul Nobel pentru Pace, în 1989.

Budapesta, 21 septembrie 2010

Tőkés László
Vicepreşedinte PE
Biroul de presă