În discursul său László Tőkés, preşedintele CNMT, a spus că şi în anul Centenarului cel mai bun răspuns la Tratatul de Pace de la Trianon este tot autonomia. Europarlamentarul a citat din Rezoluţia de la Alba-Iulia care a declarat în mod unilateral unirea Transilvaniei cu România, solicitând asigurarea, în Ardeal, a „deplinei libertăţi naţionale pentru toate popoarele conlocuitoare”. Europarlamentarul maghiar a reiterat că, la 22 decembrie 1918, la Cluj-Napoca a avut loc o mare adunare a Consiliului Naţional Maghiar şi a Consiliului Naţional Secuiesc, similară cu cea de la Alba Iulia, la care au participat câteva zeci de mii de persoane. Aşa cum a declarat Iuliu Maniu, privit ca una din figurile principale ale Marii Uniri, poporul român nu doreşte să devină din oprimat, oprimator, adunarea naţională maghiară de la Cluj-Napoca a formulat acelaşi lucru: „Nu vrem să domnim peste o altă naţiune. Dar nu tolerăm şi nici nu suportăm ca peste noi să domnească o altă naţiune”.

Preşedintele CNS, Balázs Izsák a amintit că în urmă cu un secol Consiliul Naţional Secuiesc a luat fiinţă din crezul în cuvintele preşedintelui american Woodrow Wilson, referitoarea la principiul autodeterminării. Acest principiu însă nu a fost respectat în cazul maghiarilor, după Primul Război Mondial. Preşedintele CNS consideră că secuimea dornică de autodeterminare internă ar putea ajunge la finalul unei lupte europene de cinci ani în procesul de înregistrare a iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale. Acesta a adăugat: CNS este pregătită – în cazul unei sentinţe favorabile – să se aşeze în fruntea campaniei de strângere a un milion de semnături în Europa. Izsák a anunţat că CNS este pregătit să pună Europa în mişcare pentru Ţinutul Secuiesc.

În cuvântarea sa, Katalin Szili, însărcinatul prim-ministrului Ungariei, a dat din nou asigurări că Budapesta susţine strădaniile de autonomie ale maghiarilor din Transilvania. Aceasta este de părere că acele soluţii legislative care în alte părţi ale Europei sunt fireşti, se cuvin şi maghiarilor din Transilvania şi Ţinutul Secuiesc. D-na Szili a solicitat clasei politice româneşti să creeze posibilitatea de a dialoga măcar pe tema autonomiei. „La ce e bună democraţia, în care există libertate, dar o comunitate nu îşi poate folosi propriul steag, propriile simboluri?” – s-a întrebat politicianul ungar.

Şedinţa celor două consilii naţionale a fost salutată de preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Zsolt Szilágyi şi de vicepreşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), János Mezei.

Cele două organizaţii au adoptat o rezoluţie comună cu privire la proiectul de lege privind autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc şi proiectul de lege privind autonomia personală, depuse din nou la Parlamentul României. Totodată, cele două organizaţii au cerut eliberarea lui István Beke şi Zoltán Szőcs, pe care îi consideră deţinuţi politici. O altă rezoluţie se referă la un proiect de lege privind autodeterminarea economică a regiunilor istorice, ce ar urma să fie depus în Parlamentul de la Bucureşti.

CNS i-a acordat în cadrul şedinţei, premiul Gábor Áron lui József I. Csapó, fostul lider al organizaţiei, cel care a elaborat proiectul statutului autonomiei Ţinutului Secuiesc. Din motive de sănătate însă acesta nu a putut participa la şedinţă.