Jerzy Buzek îl sprijină pe Tőkés László

Jerzy Buzek l-a asigurat pe Tőkés László de tot sprijinul său, prin intermediul unei scrisori. Preşedintele Parlamentului European a ţinut să precizeze în scrisoarea sa că este „absolut sigur de faptul că Dumneavoastră [...] manifestaţi respectul maxim faţă de valorile şi democraţia noastră comună europeană, faţă de lege, demnitatea umană şi drepturile fundamentale. Doresc cu acest prilej să vă asigur că am toată încrederea în Dumneavoastră în capacitatea de vicepreşedinte al Parlamentului European”.

Liderul singurului for european ales prin vot direct, a răspuns în data de 18 noiembrie 2010 solicitării verbale şi scrise a vicepreşedintelui ardelean al PE de a clarifica relaţiile instituţionale, în urma atacurilor venite din partea clasei politice româneşti.

După cum este cunoscut, în urma declaraţiilor automiste făcute de Tőkés László la Universitatea de Vară Bálványos acesta a fost atacat de către toate clasa politică, respectiv de presa centrală din România. Isteria aşa-numitei „panici Kosovo” nu a trecut nici în toamnă, când preşedintele PE, Jerzy Buzek, a primit din partea majorităţii partidelor politice din România scrisori „denunţătoare”. Europarlamentarul PSD, Corina Creţu, a cerut în cadrul plenarei de la Strasbourg schimbarea din funcţie a lui Tőkés pe motiv că acesta, în calitate de „promotor înverşunat al separatismului pe criterii etnice” şi „semănător de vrajbă” şi-ar fi întărit mesajele extremiste şi şovine, iar în numele obţinerii autonomiei teritoriale pe criterii etnice a incitat oamenii la mişcări în stradă.  

În legătură cu acestea, repezentantul în PE al maghiarilor din Ardeal a replicat astfel:

„Integrarea europeană, pe merit, a României şi, respectiv a Ardealului, reprezintă viitorul nostru comun. Nu încape îndoială în această privinţă. În acest viitor nu au loc oamenii trecutului, relicvele nomenclaturii comuniste şi moştenitorii acestora, care în ultimii 20 de ani ne-au jefuit şi ne-au ruinat ţara”. Tőkés a continuat cu o adaptare a unei remarci frapante a lui Joseph Daul, potrivit căruia „europenii vor mai multă Europă. Viceliderul PE consideră că „noi, ardelenii, respectiv cetăţenii României, vrem <<mai multă Europă>>. <<Mai multă Europă>> înseamnă şi mai multă democraţie, mai multe valori europene, mai multă autonomie – pe toate nivelele vieţii sociale. În opoziţie cu această năzuinţă, enclavele politice şi economice postcomuniste din secolul XX nu doresc <<mai multă Europă>>. Aceasta este principala diferenţă dintre noi şi ei. Sperăm că nu vor avea atâta putere încât să oprească aceast proces, pentru că noi suntem deja sătui de involuţii. Nici dacă batem pasul pe loc nu vom ajunge atât de repede pe cum merităm în Europa”.

Oradea, 26 noiembrie 2010

Tőkés László
Vicepreşedinte PE
Biroul de presă

Bruxelles, 16 septembrie 2010

INFORMARE
despre afirmaţiile privind autonomia făcute la Universitatea de Vară Bálványos
şi urmările lor politice

În zilele de 20-25 iulie 2010 s-au desfăşurat în Transilvania (România) lucrările Universităţii de Vară Bálványos. Ajunsă la a XXI-a ediţie, universitatea de vară este unul din evenimentele cele mai populare ale regiunii, având ca scop să adune laolaltă oameni din întregul Bazin Carpatic ca să lucreze împreună, să schimbe puncte de vedere şi să participe la dezbateri despre probleme cu dimensiuni sociale, culturale şi politice, focusând pe integrarea naţională şi europeană.

Evenimetul, cu o scală largă a seminarelor şi dezbaterilor legate de acestea, s-a sfârsit cu un forum întitulat „Europa Centrală – centrul Europei?”, avându-i ca oaspeţi pe Traian Băsescu, preşedintele României, Viktor Orbán, premierul Ungariei şi László Tőkés, vicepreşedinte al Parlamentului European. Vorbitorii forumului moderat de către Zsolt Németh, secretar de stat al Ministerului de Externe al Ungariei, s-au concentrat asupra întăririi cooperării bilaterale româno-maghiare într-o Uniune Europeană puternică, interes comun al ambelor state membre. Ei au fost cu toţii de acord că reconcilierea dintre cele două ţări şi naţiuni este esenţială în procesul de consolidare a Europei Centrale – cu sprijinul Bruxelles-ului – ca o macroregiune sănătoasă, competitivă şi independentă economic.

Vorbind despre construirea de regiuni puternice într-o Europă Centrală puternică, în contextul mai multor seminarii, inclusiv al forumului final, vicepreşedintele Tőkés a ridicat problema autonomiei Ţinutului Secuiesc, ca forma cea mai corespunzătoare a autoadministrării pentru comunitatea maghiară, care reprezintă 80% din populaţia totală a regiunii. Domnia lui şi-a ridicat glasul şi până acum cu numeroase ocazii – la diferite forumuri naţionale şi europene – în interesul autonomiei culturale şi teritoriale, cu respectarea integrităţii naţionale a statului. Inspirat de cazul statului Kosovo, de această dată a afirmat că, în condiţiile în care comunitatea albaneză din Kosovo a reuşit să-şi declare independanţa faţă de Serbia şi Ţinutul Secuiesc ar trebui să continuie să lupte pentru a obţine autonomia teritorială în interiorul ţării, cele două regiuni fiind similare ca suprafaţă. La fel, a amintit şi cazul catalanilor, care recent s-au folosit de dreptul lor democratic de a solicita lărgirea autonomiei Cataluniei prin demonstraţii de stradă paşnice. Schiţând aceste paralele, dl Tőkés şi-a exprimat întregul sprijin pentru ca populaţia maghiară din Ţinutul Secuiesc să dea glas solicitării ei prin asemenea mijloace paşnice, constituţionale şi democratice în vederea întăririi stabilităţii şi securităţii regiunii şi, totodată, pentru prosperitate şi dezvoltare.

Ca urmare a acestor evenimente, presa românească a diseminat o serie de acuzaţii şi interpretări eronate şi discrepante ale afirmaţiilor d-lui Tőkés, provenite de la diferite partide politice naţionale. Potrivit acestora dl. Tőkés a îndemnat comunitatea maghiară din Transilvania să iasă în stradă şi să protesteze sub semnul naţionalismului violent pentru a-şi obţine autonomia, la fel cum a făcut-o şi comunitatea din Kosovo pentru a-şi dobândi independenţa. În mod similar, conducătorii tuturor partidelor politice mari din ţară l-au condamnat public pe vicepreşedintele PE, caracterizându-l drept un naţionalist extremist.

Titus Corlăţean, vicepreşedintele Partidului Social Democrat (PSD), a spus că partidul său va solicita Parlamentului European eliberarea d-lui Tőkés din funcţia de vicepreşedinte al PE, deoarece „prezintă un pericol nu numai pentru România, ci pentru întreaga Europă”. A afirmat că declaraţiile „separatiste” ale vicepreşedintelui „constituie în mod clar o ofensă gravă împotriva suvenarităţii statale a României, deoacere incită la acţiuni violente”. Mergând şi mai departe, Corlănţean a condamnat preşedintele Traian Băsescu şi Partidul Democrat Liberal (PDL), membru al PPE, pentru sprijinirea alegerii lui Tőkés în funcţia de vicepreşedinte. A precizat că România este un stat naţional unitar, indivizibil şi suveran, deci nici autonomia, nici independenţa nu pot fi obţinute prin mijloace democratice.

Mihai Voicu, purtător de cuvânt al Partidului Paţional Liberal (PNL), a spus că afirmaţiile d-lui Tőkés au fost ilegale şi neconstituţionale, deci el ar dori ca PDL să-şi retragă sprijinul pentru vicepreşedintele PE. Horea Uioreanu, deputat PNL de Cluj, l-a acuzat de trădare pe László Tőkés pentru solicitarea autonomiei. Marius Nicoară, senator PNL, i-a cerut preşedintelui statului să convoace imediat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pentru a discuta problema, spunând că acest pas ar fi absolut justificat luând în considerare pericolul pe care l-ar putea reprezenta. În acelaşi context PNL le-a solicitat autoriţilor statului să revoce Ordinul de Stat Steaua României acordat vicepreşedintelui PE Tőkés în anul 2009.

Bodgan Diaconu, vicepreşedintele Partidului Conservator (PC) a afirmat că vicepreşedintele Tőkés „propune în mod public tribalizarea Europei după modelul hunilor lui Attila şi atacă în mod deschis suveranitatea şi integritatea teritorială a României”. (…) marea Europă unită ar trebui să se împartă în mici enclave etnice după modelul Kosovo, lucru pe care i-l propune şi Spaniei. Pentru atingerea acestui scop, ieşirea în stradă a minorităţilor etnice şi agitarea violentă a naţionalismului i se pare lui László Tőkés, care are nostalgia războaielor din Bosnia, cea mai potrivită soluţie”, a susţinut Diaconu.

Corina Creţu, membru al Partidului Social Democrat, europarlamentar, a anunţat că în sesiunea din toamnă va solicita oficial PE să-l elibereze pe László Tőkés din funcţia de vicepreşedinte, pentru că afirmaţiile sale constituie „un atac direct împotriva integrităţii teritoriale a României”.

Ca răspuns la atacurile menţionate mai sus, reprezentând doar o mică parte a celor apărute în presă, dl Tőkés a precizat clar că Ţinutul Secuiesc luptă pentru autonomie, nu pentru independenţă. Este regretabil că la douăzeci de ani de la prăbuşirea comunismului în România nici mass-media, care ar trebui să servească opinia publică cu informaţii de încredere şi corecte, nici mare parte a elitei politice nu au fost în stare să-şi depăşească mentalitatea antimaghiară provenită din naţionalism-comunism. Rezistenţa politică la iniţiativele de autonomie ale minorităţilor naţionale şi reprimarea luptei lor paşnice pentru a-şi apăra identitatea continuă să împiedice dezvoltarea ţării şi coabitarea paşnică a diferitelor comunităţi.

Europa este alcătuită din regiuni cu o diversitate culturală, etnică şi lingvistică foarte complexă. Este deci interesul şi responsabilitatea Europei să utilizeze cel mai bine cu putinţă această diversitate în spiritul subsidiarităţii, adică astfel încât deciziile să fie luate la un nivel cât se poate de apropiat de cetăţeni. Cum ilustrează şi cazul Cataluniei în interiorul statului spaniol, autoguvernarea conduce la o administrare mai bună, şi face posibilă protejarea drepturilor minoritare şi  lingvistice, respectând valori europene cum ar fi democraţia, statul de drept şi respectarea drepturilor omului. În acelaşi mod, alte câteva state membre ale UE, ca Belgia, Italia sau Finlanda, asigură posibilitatea dezvoltării democratice a autonomiei pe teritoriul lor, servind ca un model viabil pentru maghiarii din România.

Ţinând cont de toate acestea, este clar că atacurile şi acuzaţiile deplasate îndreptate împotriva vicepreşedintelui PE László Tőkés nu au nicio bază reală şi nu sunt altceva decât manifestări grosolane ale naţionalismului românesc – tradiţional – încă existent şi ale naţionalismului-comunist moştenit de la regimul lui Ceauşescu.