Europarlamentarul transilvănean László Tőkés, ales pe lista partidului de guvernământ din Ungaria, Fidesz-KDNP, de centru-dreapta, fomație membră a Partidului Popular European, s-a adresat la rândul lui ministrului român cu întrebări axate pe două teme. Cităm în integral:

„D-le Ministru, după cum se ştie, motoul programului Preşedinţiei române este: Coeziunea ca valoare europeană. Scopul principal al Preşedinţiei este făurirea unei Europe mai bune şi mai unite, în mod concret, întărirea coeziunii comunitare, reducerea diviziunii dintre statele membre ale Uniunii Europene, eliminarea practicilor de standard dublu în UE.

Vedem însă că aceste ţeluri europene nu au fost realizate nici măcar la noi, în ţară, ba chiar putem spune că societatea şi clasa politică românească nu au fost atât de divizate în ultimii 30 de ani, ca în prezent, iar naţionalismul antimaghiar actual câteodată ne aminteşte chiar de vremurile naţional-comunismului ceauşist.

Pe drept se pune înrebarea: cum ar putea realiza România standardele şi scopurile nobile propuse pe plan internaţional – cum ar fi coeziunea, consensul şi unitatea socială-politică –, dacă la ea acasă nu este în stare să le înfăptuiască? Or: nu ar trebui să exportăm conflictele noastre în UE!

La fel stăm cu statul de drept, în privinţa căruia România în repetate rânduri a fost criticată, blamată şi condamnată de către instituţiile europene. Cum va reuşi Preşedinţia română să afirme această valoare superioară în exterior, dacă în acelaşi timp nu reuşeşte s-o implementeze în ţară?

În al doilea rând, întrebarea mea se referă la acel parteneriat strategic care există între ţările noastre vecine: România şi Ungaria. Am urmărit cu atenţie întâlnirile şi întrevederile Dvs. cu omologul maghiar, Péter Szijjártó. Din acestea şi din declaraţiile Dvs. reiese că Vă bazaţi pe respectul reciproc în relaţiile româno-maghiare, şi că aveţi o colaborare echilibrată de vecinătate cu Ungaria, respectiv cu ministrul maghiar al afacerilor externe.

Ne-a îmbucurat foarte mult că europarlamentarii partidului Dvs., ALDE, în Parlamentul European au votat împotriva raportului Sargentini, care condamnă pe nedrept Ungaria, respectiv politica ungară privind criza migraţiei. Cum apreciaţi posibilităţile cooperării româno-maghiare în privinţa confruntării migraţiei ilegale, care se năpusteşte peste Europa?”

La chestiunile ridicate de europarlamentarul maghiar ministrul român s-a referit doar lapidar și oarecum evaziv. Dl. Meleșcanu a accentuat necesitatea coeziunii și convergenței europene tocmai în ideea efectului benefic pe care acestea l-ar avea asupra situației din România. Relațiile bilaterale româno-maghiare le-a taxat ca fiind chiar „excelente”, știut fiind, că în cadrul UE Ungaria este cel mai bun partener economic al României, după Germania. Amintind de centenarul încheierii primului război mondial, ministrul de externe român a punctat opiniile diferite care persistă în interpretările unor evenimente istorice, însă în pofida acestora, relațiile cu partea maghiară – inclusiv cu șeful guvernului ungar – sunt „prietenești și cordiale”.

Oficialul român a exprimat, totodată, deschiderea României de a colabora în mod activ și constructiv cu Parlamentul European în interesul tuturor cetățenilor europeni.