În deschiderea dezbaterii de ieri dl. Tőkés a reiterat ideea că centenarul formării României Mari reprezintă o bună ocazie și o mare șansă pentru inițierea unui veritabil dialog româno-maghiar între cele două națiuni conlocuitoare. Cu atât mai mult cu cât asistăm în momentul de față la deteriorarea situției comunității maghiare din România, ce se datorează atacurilor naționaliste venite dinspre toată clasa politică românească, ba chiar și dinspre sfera academică. Eurodeputatul, împreună cu semnatarii declarației comune, solicită sprijinul Uniunii Europene în ideea continuării dialogului interetnic care să caute soluții și să dea curs speranței și construcției pașnice.

Moderatorul dezbaterii, Zsolt Szilágyi, președintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, a prezentat mai detailat declarația de la Cluj, reliefând importanța sa, întrucât parteneriatul româno-maghiar influențează stabilitatea zonei și a întregului continent. Ar fi de dorit să se dinamizeze și să se eficientizeze conlucrarea româno-maghiară la toate nivelele și sub toate aspectele – a mai spus dumnealui.

Renumitul activist român pentru drepturile omului, profesorul bucureștean Gabriel Andreescu a arătat că instigarea antimaghiară din zilele noastre este o caracteristică principală a național-comunismului românesc. Recenta declarație comună româno-maghiară are rădăcină spirituală în aceea luare de poziție ai unor intelectuali și dizidenți de seamă ai celor două națiuni care au aderat la proclamația de la Budapesta din vara anului 1989. Reconcilierea româno-maghiară are câteva condiții – printre care respectarea dorinței de autodeterminare a ungurilor –, dar cele două state și popoare au incomparabil mai multe interese comune, decât divergențe.

Profesorul universitar Miklós Bakk a făcut o scurtă analiză a relației istorice româno-maghiare, prezentând și pericolele politice ce pasc asupra bunei conviețuiri. Domnia sa a opinat că regionalizarea, desăvâșirea autonomiei locale și asigurarea drepturilor lingvistice a maghiarimii ar fi bazele unui viitor dialog fructuos.

Jurnalista timișoreană Ramona Băluțescu a întrebat retoric: care sunt mai importante în relația maghiaro-română, punții sau barierele? Ca bun român, nu poate jubila cu sufletul împăcat la acest centenar care-l găsește pe compatrioții săi plin de nevoi și neajunsuri, indiferent de naționalitatea lor.

Reprezentantul de seamă al spiritului transilvănean, realizatorul de televiziune Sabin Gherman a deplâns faptul că Ardealul practic a fost desființat ca regiune, ca entitate în 1918. S-a arătat indignat de poziția de putere colonială a Bucureștiului, față de care o Transilvanie autonomă din punct de vedere administrativ și economic ar fi un real câștig pentru această regiune multicoloră, multiculturală.

Cu ocazia acestei întrevederi eurodeputatul László Tőkés a primit la Bruxelles și un grup de vizitatori format din cetățeni români de diverse naționalități. Unul dintre ei a formulat întrebarea: ce rol ar putea avea bisericile în acest dialog interetnic? Conferențiarii dezbaterii au afirmat unanim, că poziția bisericilor poate fi benefică sau din contra, în relațiile dintre națiuni. Exclusivismul manifestat de biserica majoritară ortodoxă română este din păcate o stavilă în fața conviețuirii și înțelegerii la scară națională, în fața modernizării gândirii politico-sociale în România.

Vizitatorii au mai participat la un simpozion ce prezenta Parlamentul European, întâlnindu-se cu deputata croată Marijana Petir și cu deputatul sloven Alojz Peterle, ambii fervenți apărători ai tradiționalelor valori europene, printre care familia, națiunea, identitea continentală creștină. Occidentalii nu prea înțeleg prin ce am trecut noi sub comunism și ce ne-a păstrat integri – au spus.