Transilvania în Uniunea Europeană

Episcopul Tőkés László, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania a fost ales ca membru independent în Parlamentul Europei în cursul alegerilor ce au avut lor în România la 25 noiembrie 2007. În procesul electoral episcopul Tőkes a fost susţiut de şase organizaţii civile din Transilvania – Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania, Consiliul Naţional Secuiesc, Alianţa Civică Maghiară, Asociaţia Civică Maghiară, Consiliul Tinerilor Maghiari din Transilvania şi Asociaţia Tineră Maghiară – aşa cum şi de Biserica Reformată din România.

Curajul şi credinţa lui l-au făcut ca înainte de 1989 să se opună dictaturii cumuniste din România, cea ce a dus la revolta locuitorilor oraşului multietnic şi multiconfesional Timişoara, să se ridice împotriva despotismului ateist. Această revoltă a dus pân la urmă la căderea dictaturii comuniste în România la 22 decembrie 1989. De atunci Tokes laszlo este un reprezentant emblematic şi internaţional recunoscut al valorilor creştine şi un luptător pentru drepturile omului.

„Reprezentarea comunităţii maghiare din Transilvania în Parlamentul European oferă noi posibilităţi şi speranţe în a ne adresa Europei care deseori se comportă apolitic faţă de situaţia noastră. În Parlamentul European îmi voi căuta noi aliaţi, cu ajuturul cărora să pot promova şi a ocroti valorile şi interesele comunităţilor naţionale conlocuitoare din Transilvania. Suntem devotaţi patriei, identităţii, istoriei şi viitorului nostru, şi totuşi ne simţim discriminaţi şi umiliţi ca maghiari în România. Ca membru al Parlamentului European mă voi strădui ca maghiarii din România să nu se simtă cetăţeni de rangul doi în propria lor ţară. Îmi voi ridica totodată glasul împotriva atmosferei amtimaghiare generate de unii politicieni români şi tolerată de guvernare, ceea ce în multe cazuri duce la atacuri dure împotriva maghiarilor din Transilvania.”

„Cu toate intervenţiile Uniunii Europene situaţia comunităţii maghiare de 1,5 milioane de cetăţeni din România nu s-a rezolvat înainte de aderarea Româniai la UE. Folosindu-mă de posibilităţile pe care mi le oferă statutul de deputat în PE, intenţionez să găsesc protecţie la Bruxelles faţă de politica de omogenizare şi centralizare dusă de puterea de Bucureşti. Într-un context mai larg prezintă o importanţă deosebită pentru stabilitatea Uniunii Europene ca ea să se preocupe serios de protecţia minorităţilor etnice şi confesionale. Cu toate că egalitatea şanselor, subsidiaritatea şi autoguvernarea sunt principii fundamentale ale structurilor europene, şi fiecare al optulea cetăţean al Europei aparţine unei minorităţi etnice, tratatele şi documentele care conduc funcţionarea Uniunii Europene nu sunt suficient de clare în cea ce priveşte drepturile specifice comunităţilor naţionale minoritare şi a persoanelor care fac parte din aceste grupuri etnice. Ca membru din România în Parlamentul European consider totodată ca prioritate a aduce în centrul atenţiei problemele particulare care caracterizează ţările din fostul bloc comunist din Europa Centrală şi de Est. Astăzi ne est clar că destrămarea regimurilor comuniste şi aderarea noastră la UE nu duce automat la „re-europenizarea” noastră. La aproape două decenii de la schimbările de regim care s-au produs în 1989 în Europa centrală şi de est un „Zid al Berlinului” virtual desparte societăţile noastre post-comuniste de ţările democratice din europa de vest. Problema confruntării cu moştenirea dictaturii comuniste cât şi deconspirarea foştilor agenţi comunişti este în continuare de primă importanţă. În România de exmplu situaţia absurdă privind Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii prezintă un pericol real ca comuniştii să-şi păstreze influenţa în toate structurile politice şi sociale, să împiedice atât reforma juridică cât şi eforturile anticorupţie. Am convingerea, că dacă noi vrem să creăm o Europă unită dialogul pentru clarificarea problemele enumerate trebuie pusă pe ordine de zi a instituţiilor europene. La începutul mandatului meu de europarlamentar am fost pus în situaţia de a mă alătura grupul Alianţei Libere Europene (EFA – European Free Alliance) al Parlamentului European, cu toate că convingerile mele politice şi cele cuprinse în programul meu electoral sunt în deplină armonie cu principiile creştin-democrate. Unii dintre deputaţii din România în PE au reuşit să împiedice întrarea mea în rândul Grupul Partidului Popular European cu acuzaţii false. De fapt eu am fost ferm devotat principiilor şi standardelor călăuzitoare ale spiritualităţii creştine: respectul demnităţii umane, solidaritate, siguranţa socială, respectarea tradiţiilor privind familia şi naţiunea, protejarea mediului natural şi spiritual, dezvoltare socială şi economică organică. Sunt sigur că Europa poate deveni ceea ce a fost – una dintre cele mai mari puteri care definesc viitorul umanităţii – numai dacă se va întoarce către rădăcinile sale creştine. Programul meu denumit „Pentru o Europă Creştină” îşi propune tocmai întărirea unităţii creştine într-o Europă în permanentă transformare.

Ca membru creştin al PE şi ca episcop al Bisericii Reformate am încercat să implic cât mai direct bisericile creştine în problemele Uniunii Europene, în acest sens consultând bisericile europene şi organizaţiile ecumenice. Am avut discuţii cu bisericile şi organizaţiile ecumenice europene. Doresc să întăresc legăturile Parlamentului European cu Sfântul Scaun, cu Patriarhia Constantinopolului, cu Conferinţa Bisericilor Europene şi cu Uniunea Mondială a Bisericilor. Sprijinirea şi încurajarea bisericilor maghiare din Transilvania prezintă deasemenea importanţă primordialăaactivităţii mele” – a spus Tőkés László în declaraţia făcută în aprilie 2008.