După cum se cunoaşte, Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare în decembrie 2009, prevede, la secţiunea 17 că instituţiile europene sunt obligate să poarte dialoguri cu bisericile şi asociaţiile sau comunităţile religioase, precum şi cu organizaţiile filosofice şi neconfesionale. Eurodeputatul nostru ardelean a fost împuternicit cu punerea în practică a acestei prevederi, în calitate de vicepreşedinte însărcinat cu relaţia cu bisericile. 

   Aşa cum afirmă şi în prezentarea sa, în decursul mandatului de un an jumate Tőkés László a luat parte la nenumărate întâlniri, consultări şi conferinţe – toate având menirea de a pune pe făgaş normal aplicarea articolului 17 al tratatului european. Pe lângă acestea, ca o introducere în dialogul instituţional, pe 30. mai 2011. a avut loc, sub înaltul patronaj şi cu participarea preşedintelui Jerzy Buzek o consultare publică reprezentativă la nivel european între parlament și biserici, care a fost organizată cu scopul expres de a servi aplicării prevederilor menţionate. În paralel, şi drept o continuare a dialogului început, în data de 30 noiembrie a fost organizată o a doua consultare publică în cadrul căreia reprezentanţii organizaţiilor neconfesionale şi filosofice au avut ocazia să îşi exprime viziunea şi să facă propuneri cu privire la realizarea dialogului instituţional. În după amiaza aceleiaşi zile Tőkés László a prezentat deja Preşedinţiei PE un raport succint cu privire la evenimentele zilei, dând asigurări că până la finalul mandatului va prezenta şi un raport final pe această temă.  

   Din cauza ordinii de zi încărcate de la finalul anului trecut, dezbaterea acestei teme de mare importanţă a fost amânată pentru începutul anului curent. Faptul că este vorba de un subiect extrem de delicat, înconjurat de interese potrivnice rezolvării sale favorabile a fost confirmat şi de încercarea unor cercuri pseudoliberale şi de stânga de a scoate, în ultimul moment, de pe ordinea de zi a legislativului european dezbaterea, respectiv de a modifica proiectul de hotărâre în sens defavorabil bisericilor.  

   În introducerea prezentării sale, Tőkés László a menţionat legăturile dintre trecut şi prezent afirmând că „modelul european” al dialogului cu bisericile, diferitele organizaţii şi persoane de alte confesiuni se află în antiteză cu persecutările sângeroase ale creştinilor din Nigeria sau acţiunile nemiloase ale regimului ateist Ceauşescu, care a luat sfârşit în 1989. Evocând partea ecumenică a activităţii sale de episcop, Tőkés a avertizat asupra posibilităţii eşuării dialogului ecleziastic european într-o serie de protocolarisme formale şi schimburi de fraze goale. Europarlamentarul ardelean a arătat că, mulţumită Comisiei Europene,  dialogul a început deja înainte de semnarea Tratatului de la Lisabona, în cadrul unor întâlniri europene ecleziastice la vârf  organizate anual, iar în ceea ce priveşte continuarea lor şi progresul înregistrat, de atunci, acestea nu ar fi fost posibile fără sprijinul fostului preşedinte al PE Hans Gert Pöttering, precum şi al actualului, Jerzy Buzek, respectiv al predecesorilor săi, vicepreşedinţii Mario Mauro şi Schmitt Pál. Tőkés László a mai subliniat că dialogul „deschis, transparent şi sistematic” nu poate fi important şi eficace decât dacă obţine cooperarea bisericilor şi a celor dinafara bisericii în aspecte precum: rezolvarea problemelor sociale, ajutorarea persoanelor şi a păturilor sociale nevoiaşe, integrarea minorităţilor şi emigranţilor, etc. Mulţumind secretarului general al PE, Klaus Welle, pentru munca depusă în decursul pregătirii deciziei, Tőkés László a supus raportul său spre aprobarea – fără amânare –Preşedinţiei, adăugând că proiectul de hotărâre ar putea avea parte chiar şi de aprobarea candidatului la şefia PE, socialistului Martin Schultz.

   După prezentare au luat cuvântul vicepreşedinţii Durant, Wieland, Vidal-Quadras, Kratsa-Tsagarapoulou, Podimata, Wallis şi Martinez. Cel din urmăa transmis şi mesajul de recunoştinţă şi acord al vicepreşedintelui socialist al Spaniei, Miguel Angel Martinez faţă de textul proiectului. Veteranul politician spaniol, care a petrecut ani grei în închisorile regimului dicratorial Franco, l-a lăudat şi personal pe Tőkés László: "colegul nostru, care a luptat la Timişoara pentru libertate şi libertatea religioasă, despre  care am auzit încă înainte să ne întâlnim, pentru prima oară, acum 15 ani, îmi va lipsi din Birou”.

   Isabelle Durant,vicepreşedintele fracţiunii verzi i-a mulţumit, de asemenea, colegului său pentru munca depusă, şi a propus ca biroul care va fi ales săptămâna viitoare să decidă asupra principiilor şi condiţiilor în baza cărora vor fi aleşi partenerii de discuţie. 

   Jerzy Buzek, care a condus şedinţa, a adăugat că atât pentru invitarea liderilor  bisericilor, cât şi a organizaţilor seculare există deja un precedent care reprezintă şi acum o practică folositoare, fiind de acord cu propunerea complementară. După acestea Biroul a aprobat, în unanimitate, raportul Tőkés.

Votul final din ianuarie a pus punct unei lungi activităţi de pregătire. În baza hotărârii, Parlamentul European se obligă să organizeze seminarii publice sistematice cu participanţii la dialog; vicepreşedintele de resort să întocmească rapoarte anuale despre mersul discuţiilor; structurile de resort din Parlament trebuie să se îngrijească de organizarea şi controlul sistematic şi bine structurat al acestor întâlniri.  

   Cea mai importantă realizare menţionată în raport este că bisericile europene îşi găsesc, în sfârşit, locul social care li se cuvinte în cadrul sistemului instituţional european, existând şi posibilitatea unui dialog în vederea elaborării unor politici UE corespunzătoare.