Decizia mea este determinată de următoarele:

1.   În calitate de inițiator al deciziei Parlamentului European de a interzice mineritul pe bază de cianuri nu pot accepta poziția permisivă a partidului minoritar din coaliția de  guvernare  cu privire la investiția de la Roșia Montană, investiție pe care o chiar sprijină. Pentru mine a devenit o problemă din ce în ce mai stânjenitoare să răspund, pe holurile Parlamentului din Bruxelles, întrebărilor unor colegi îngrijorați care doresc să afle acum, totuși, ce se întâmplă în România? Nu prea pot să spun nici că firma canadiană ne-a cumpărat miniștrii...

2.  România a aderat în 2007 la Uniunea Europeană, însă nici acum nu a fost acceptată în Spațiul Schengen – printre altele, din cauza corupției atotcuprinzătoare. Este o situație inacceptabilă nu doar pentru mine, ci și pentru întreaga noastră comunitate maghiară din Transilvania, rușinată de comportamentul unor deputați  UDMR, care depun toate eforturile pentru a zădărnicii activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI) de verificarea averilor demnitarilor sau pe cea a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA).   

3.   Niciodată nu am fost de acord cu participarea UDMR la guvernare necondiționat, doar de dragul puterii. Motivați de setea de putere, liderii UDMR au sacrificat universitatea noastră de stat maghiară, au preschimbat dezideratul autonomiei în posturi de directori și prefecți, și sunt pregătiți să dea, pe bani mărunți, comorile naturale ale Ardealului. Fiind la guvernare de atâta timp, poartă o bună parte din responsabilitate pentru falimentarea țării, iar nota de plată au lăsat-o în cârca poporului: în loc de creare de locuri de muncă am primit măsuri de austeritate și doar un împrumut extern de peste 30 de miliarde de euro menține România pe linia de plutire.  

4.  Resping practica UDMR – bazată interese obscure de partid – de  excludere și de dezbinare a comunității maghiare din România. După ce a pus mâna pe toate fondurile publice destinate comunității și apoi le-a distribuit aproape în exclusivitate pentru finanțarea propriilor interese, în 2012 UDMR a ajuns să pună  arbitrar monopol partinic  și pe sărbătorile noastre naționale, pe statuile noastre și pe locurile noastre simbolice.  

 

   Am convingerea că nu maghiarii din Transilvania există datorită UDMR ci fix invers: atât partidele noastre maghiare din Transilvania cât și demnitarii lor aleși trebuie să slujească întotdeauna întreaga comunitate.