Laudatio rostită de Gabriel Andreescu despre Tőkes László cu ocazia primirii Premiul Petőfi

Terror House, Budapesta 17 decembrie 2009

LAUDATIO: TŐKES LÁSZLÓ

Avem ocazia sa sarbatorim impreuna, cu ocazia acordarii premiului Petőfi, un om si un simbol. Este un privilegiu sa fiu cel chemat sa spun cuvintele menite sa defineasca portretul esential al pastorului, apoi episcopului si astazi, parlamentarului european Tőkés László.

Laudatio rostită de Tőkés László despre Gabriel Andreescu cu ocazia primirii Premiul Petőfi

Terror House, Budapesta 17 decembrie 2009

LAUDATIO
în cinstea renumitului luptător pentru drepturile omului, Gabriel Andreescu

Gabriel Andreescu este poate unul dintre ultimii intelectuali adevăraţi, în cel mai nobil sens al cuvântului. Este pe cale de dispariţie acest gen de om care nu se teme să spună tot ceea ce crede adevărat, şi are şi curajul de a reconsidera în mod critic propriile afirmaţii.

Declaraţia eurodeputatului László Tőkés referitoare la statuia generalului ucigaş în masă Ştefan Guşă

În cadrul şedinţei ţinută săptămâna trecută, Delegaţia Română din Grupul Partidului Popular, condusă de fostul prim ministru Theodor Stolojan, a propus o comemorare şi expoziţie la Bruxelles cu ocazia celei de a 20-lea aniversare a căderii cortinei de fier şi a dictaturii Ceauşescu.

În cadrul Anului Aniversar 1989, ceremonia din Timişoara la data de 20 septembrie 2009 în memoria architectului reformat Újvárossy Ernő, cine poate fi cu drept considerat prima victimă a violenţei puterii care a lovit rezistenţa populară de acum douăzeci de ani, este de asemenea legat de aniversarea evenimentului decisiv.

În schimb, într-un spirit total antagonist acestor ocazii comemorative, Consiliul Local din Târgu Mureş nu doreşte să comemoreze eroii şi victimele, ci în mod provocativ şi dispreţuitor, cu cinismul moştenit de la statul comunist, se pregăteşte să aniverseze  evenimentele din 1989 cu ridicarea statuii generalului ucigaş în masă, Ştefan Guşă.

Declaraţie

„Noi spălăm ruşinea!” _{(Petőfi Sándor)}

În primul rând permiteţi-ne ca în mod demn de o naţiune europeană civilizată, să ne exprimăm sincerele urări de bine poporului român cu ocazia zilei sale naţionale, 1 Decembrie.

Totuşi, nici bunăvoinţa şi solidaritatea noastră necondiţionată nu poate să dea uitării că ceea ce ei sărbătoresc ca zi de bucurie, pentru noi este o zi de doliu – acum 90 de ani România Mare s-a făurit prin dezmembrarea tragică a patriei noastre strămoşeşti maghiare. Tocmai din această cauză considerăm extrem de regretabil faptul că România liberă, concepută în focul Revoluţiei de la Timişoara (1989), şi-a ales ca zi naţională, sub semnul tradiţionalului naţionalism al statului naţional, o zi a cărei bucurie şi serbare noi, maghiarii din Transilvania, nu o putem împărtăşi cu Fraţii noştri – majoritari – români.

Declaraţie

Ultimele alegeri parlamentare, respectiv demonstraţiile desfăşurate în săptămânile trecute în Republica Moldova au atras iarăşi atenţia că ţările spaţiului nostru scapă cu greu de moştenirea comunismului. Este regretabil şi îngrijorător că mai mulţi politiceni români încearcă să folosească manifestările conduse de dorinţa de libertate a tinerilor moldoveni pentru a legitima revendicări teritoriale.

Am putut observa acest fenomen şi în Parlamentul European. La sfârşitul lunii martie doi europarlamentari socialişti din România – fostul ministru de externe Adrian Severin şi Victor Boştinaru – au trimis o invitaţie la o aşa-numită conferinţă istorică căreia i s-a anexat o hartă anectând Moldova României. Folosirea în Parlamentul European a unei hărţi care ilustrează anectarea Moldovei la România cu siguranţă nu serveşte interesele normalizării relaţiilor româno-moldovene…

Majoritatea covârşitoare a elitei politice româneşti vede posibilitatea soluţionării conflictului în extinderea pe bază de drept subiectiv a cetăţeniei române. Ca urmare a unei astfel de măsuri pe lângă cei un milion-un milion şi jumătate de persoane cu dublă cetăţenie încă cel puţin un milion de cetăţeni moldoveni pot deveni cetăţeni români.

Politica naţională română aplică dublă măsură: pe de o parte de mai bine de zece ani, în paralel cu propaganda slovacă şi sârbă, se duce o adevărată ofensivă diplomatică împotriva Conferinţei Permanente Maghiare, a Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic, a legii privind maghiarii de peste graniţele Ungariei, a politicienilor maghiari care solicită pe căi paşnice dubla cetăţenie maghiară şi autonomia, pe de altă parte în privinţa extinderii dreptului la dublă cetăţenie română există un consens absolut între partidele parlamentare româneşti.

Acum câteva luni unul din reprezentanţii aleşi ai maghiarilor din Secuime, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Sándor Tamás a relatat despre faptul că biroul său a fost contactat, prin intermediul Ministerului Aministraţiei şi Internelor, de un cetăţean din Republica Moldova cu solicitarea să ofere celor dornici să repatrieze informaţii privind programul Guvernului Român de populare cu cetăţeni moldoveni a judeţelor Harghita şi Covasna. Se pare deci că există un program guvernamental secret care ar popula teritoriile locuite de maghiari, în primul rând Secuimea cu moldoveni care deţin cetăţenia română. Modificarea proporţiilor etnice prin implicarea statului contravine obligaţiilor internaţionale asumate de către ţăra noastră, cu reglementările Uniunii Europene şi ale Consiliului European.

Există deci posibilitatea ca politica guvernamentală română, cu revendicări teritoriale ascunse, nu numai că tensionează şi mai mult relaţiile româno-moldovene, dar în contextul „soluţionării” acestei probleme prin intenţia de a modifica în mod forţat şi artificial proporţiile etnice crează şi tensiuni interne în Transilvania, în Secuime.

Prin urmare atragem atenţia factorilor de decizie ai Uniunii Europene că în urma celor prezentate şi maghiarii din Transilvania, care solicită pe cale paşnică autonomia, pot fi păgubaşi ai conflictului româno-moldovean.

Stabilitatea internă şi coeziune Uniunii este interesul nostru comun. Se poate vedea că lărgirea în sine nu a stins tensiunile existente de mai multe decenii în acest spaţiu.

Iniţiem o masă rotundă, o serie de tratative, cu cooperarea organelor Uniunii, la care să participe nu numai guvernele centrale ale ţărilor regiunii, ci şi comunităţile regionale şi etnice care revendică cu mijloace paşnice autonomia.

Aceasta este singura cale pentru soluţionarea paşnică şi trainică a conflictelor minoritare, regionale ascunse care în unele cazuri se manifestă cu forţă elementară.

Oradea, 27 aprilie 2009

László Tőkés
preşedintele CNMT,
reprezentant în PE

Declaraţie

După ce de la alegerea mea ca deputat în Parlamentul European n-am fost membru al niciunui grup parlamentar, prin prezenta fac cunoscut că de la această dată îmi voi continua activitatea de deputat în cadrul grupului europarlamentar al Alianţei Libere Europene (ALE).

Anterior aderării mele la grupul parlamentar al Alianţei Libere Euroepene, legăturile mele avute cu grupul europarlamentar maghiar al Partidului Popular European (PPE) m-au făcut să-mi solicit primirea în Grupul Parlamentar al Partidului Popular European. Având în vedere însă, că datorită obstrucţionării primirii mele în acest grup de către delegaţia din România a Partidului Popular, situaţia mea întârzie de luni de zile a fi rezolvată, am fost pus în situaţia de am-i retrage cererea de intrare în grupul PPE, şi m-am decis să intru în rândurile grupului parlamentar al ALE.

Mă folosesc de această ocazie a le mulţumi tuturor celor care m-au sprijinit în intenţia mea de aderare la grupul parlamentar al Partidului Popular. Pe de altă parte însă îmi exprim regretul pentru faptul că unii deputaţi ai Partidului Democrat-Liberal român, ducând mai departe tradiţiile politicii naţionaliste şi comuniste şi-au „exportat” preconcepţiile antimaghiare în Parlamentul European, şi prin atitudinea lor duşmănoasă, subversivă şi-au putut impune politica lor antiminoritară şi discriminativă şi faţă de persoana mea. În spiritul discuţiilor iniţiale purtate cu domnul preşedinte Traian Băsescu sunt pe mai departe de părerea că interesele României, şi între acestea cele ale comunităţii maghiare din Transilvania, ar trebui a fi reprezentate în Parlamentul European prin eforturi comune şi în colaborare de toţi cei treizeci şi cinci de deputaţi ai ţării, idee cu care dealtfel şi Domnul Preşedinte s-a arătat a fi de acord.

Aderarea mea la grupul parlamentar al ALE este justificată de comunitate în valori ce ne leagă. Grupul Alianţei Liberale Europene se declară „protectorul naţiunilor fără patrie, a regiunilor şi a minorităţilor naţionale dezavantajate”, iar printre scopurile propuse, pe primul loc figurează: protecţia drepturilor omului şi a drepturilor popoarelor la autoguvernare, afirmarea principiilor decentralizării şi a subsidiarităţii, sprijinirea diversităţii lingvistice şi culturale într-o Europă comună a popoarelor şi a regiunilor. Preocupările în domeniul protejării mediului înconjurător al grupului parlamentar format împreună cu verzii sunt şi ele elemente organice ale valorilor noastre comune.

De Alianţa Liberă Eurepeană şi grupul lor în PE dealtfel ne leagă relaţii mai vechi. În anii precedenţi, ca sprijinitori ai comunităţii maghiare din Transilvania şi a luptei lor pentru autonomie, au fost de repetate ori gazdele delegaţiilor Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania, al Consiliului Naţional Secuiesc şi a bisericilor noastre istorice.

În fine mulţumesc grupului parlamantar al Verzilor-ALE, domnului preşedinte al grupului Jan Hudghton şi colegilor săi deputaţi pentru a mă fi primit în rândurile lor. Aş dori să-mi continui consecvent lupta mea pentru libertate la care mă simt obligat de spiritul anului 1989 şi cel a Timişoarei, exprimându-mi solidaritatea cu popoarele, regiunile şi comunităţile autonome ale Europei reprezentate de ALE.

Ca motou al colaborării noastre citez din scrisoarea Doamnei preşedinte Nelly Maes spusele fondatorului ALE, Maurits Coppieters: „Fii flamand, să poţi fi european”. Ceea ce în cazul maghiarilor din România ar suna astfel: „A fi european fiind maghiar”.

Bruxelles, 9 aprilie 2008

Declaraţie

După alegerea mea în Parlamentul European, în decembrie anul trecut îmi cerusem primirea în grupul parlamentar al Partidului Popular European (PPE). În prealabil, fusesem încurajat în acest sens de către domnii Wilfried Martens şi Orbán Viktor, preşedintele respectiv vicepreşedintele PPE, fiind invitat, deasemenea, în delegaţia română a Partidului Popular de domnul preşedinte Traian Băsescu. M-am orientat în această direcţie în mod natural, atât din cauza statutului meu de prelat, cât şi condus de convingerile mele creştin-demorate.

La începutul lunii aprilie, punând punct tergiversării de peste trei luni a deciziei privind primirea mea în grupul PPE, am decis să-mi retrag cererea de primire în PPE şi să dau răspuns pozitiv la propunerea mai veche a conducerii Alianţei Libere Europene (ALE) de a mă alătura grupului parlamentar comun al acestei formaţiuni cu Partidul Verzilor Europeni.

Acestea ar fi informaţiile prezentate succint. În spatele celor întâmplate însă sunt ascunse jocuri politice meschine. Am putea intitula acest şir de evenimente tragicomice: Confruntare cu Europa. Textele anexate vorbesc de la sine, şi denotă următoarele:

o Partidul Democrat-Liberal (PD-L) nu are mai nimic în comun cu acele valori creştin-democrate ale căror purtător PPE este. Delegaţia română în PPE a barat drumul meu spre grupul parlamentar al PPE în spiritul exlusivismului naţionalist, al discriminării etnice şi al intoleranţei majoritare. În rândul delegaţiei române care s-a întors împotriva spiritului Timişoarei se regăsesc persoane care nu demult s-au aflat pe partea cealaltă - naţional-comunistă - a baricadei.
o Prin atitudinea destructivă manifestată în acest caz, delegaţia română din PPE a exportat adversităţile istorice româno-maghiare, respectiv moştenirea politică naţional-comunistă generatoare de conflicte interetnice artificiale în Uniunea Europeană.
o Prin demersurile de asemenea natură, delegaţia PD-L face ca acele temeri şi prejudecăţi naţionaliste pe care în mod nejustificat unii din membrii săi le au faţă de drepturile omului, drepturile colective, autonomia comunitară şi – în general – faţă de întreaga comunitate maghiară din Transilvania, să subziste şi în Parlamentul European.
o Nu în ultimul rând, se constată că aceşti reprezentanţi de frunte ai PD-L nu se sfiesc să recurgă la mijloacele stigmatizării şi calomniei antiminoritare, acte ce sunt total străine spiritului şi practicii Europei unite.

Având în vedere toate acestea, putem conchide că aceşti democraţi-liberali naţionalişti ai Parlamentului European fac deservicii nu doar comunităţii maghiare din Transilvania, ci mai degrabă propriei lor ţări – României.

„Prin alegerea lui Tőkés László Ungaria a mai făcut rost de un deputat în PE, iar România a pierdut unul” – a comentat Adrian Năstase rezultatele alegerilor europarlamentare din noiembrie 2007. Afirmaţia cinică a fostului premier nu stă în picioare. Eu sunt în continuare gata să reprezint interesele generale ale României, printre care desigur şi interesele specifice ale comunităţii maghiare din România. În acest angajament sunt însă împiedicat chiar de delegaţia română în PPE.

Doresc să liniştesc pe această cale echipa vigilentă a domnilor Sorin Frunzăverde şi Jean Marinescu cu un citat din declaraţia preşedintelui Traian Băsescu: „Cred că nici nu se pune problema ca minoritatea maghiară din România să-şi proclame independenţa” (Rompres, 19 decembrie 2007). Completez totuşi cele spuse de domnul Preşedinte: identificarea şi câştigarea parteneriatului unor instituţii, formaţiuni şi personalităţi europene pentru implementarea diferitelor forme ale autonomiei pentru comunitatea maghiară din România, respectiv a statutului administrativ special al Ţinutului Secuiesc în concordanţă cu bunele practici ale statelor Uniunii Europene rămân în continuare în centrul activităţii mele ca membru al Parlamentului European.

Întrebat, dacă consideră că aderarea României la Uniunea Europeană este unul dintre momentele istorice pierdute, eminentul profesor-politolog din Bucureşti, Daniel Barbu a răspuns: „Nu, nicidecum. În esenţă nu s-a întâmplat altceva decât că din acest moment corupţia din România a devenit corupţie europeană”.

Să sperăm că în curând vom scăpa nu numai de corupţie, dar şi de moştenirea comunismului şi a naţionalismului – în Europa.

8 mai 2008

Intervenţie de un minut privind reapariţia discursului politic antimaghiar in România

După alegerile din toamna anului trecut din România şi după formarea noului guvern democrat-socialist – aşa cum s-a întâmplat şi în Slovacia – în viaţa politică din România revine în forţă discursul politic antimaghiar.

Participanţii la demonstraţia din 9 februarie 2009 din Sfăntu Gheorghe (Sepsiszentgyörgy) organizată de bisericile istorice maghiare, au protestat tocmai împotriva acestui fenomen. In petiţia formulată cu ocazia demonstraţiei, miile de localnici secui au protestat – printre altele – împotriva modificării proporţiilor etnice în Ţara Secuilor prin popularea forţată a regiunii cu grupuri de români aduse din alte zone.
 
În mod absurd, domnul preşedinte Traian Băsescu acuză secuii maghiari de "epurare etnică" antiromânească. Între-timp, în cursul campaniei electorale pentru alegerilor primarului Clujului, foile volante eleactorale ale "democraţilor" instigă împotriva candidaţilor maghiari folosind aceleaşi calomnii.

După decenii de discriminare şi privare de drepturi vezi cine vorbeşte! Doresc să atrag atenţia Parlamentului European că, în România – prin metode subtile, indirecte –, prin metoda schimbării artificiale a proporţiilor etnice continuă procesul de omogenizarea etnică, românizarea Transilvaniei.
 
La solicitarea demonstranţilor înmânez totodată domnului Hans-Gert Pöttering petiţia formulată de demonstranţii secui şi anexez foaia volantă electorală cu conţinut antimaghiar.

Bruxelles, 18 februarie 2009

László Tőkés
deputat in Parlamentul European

Intervenţie la aniversarea declanşării răscoalei de la Timişoara

În luna decembrie al anului 1989, tocmai în această zi s-a declanşat la Timişoara mişcarea populară care, printr-o rapiditate miraculoasă, în decurs de o săptămână a dus la căderea dictaturii naţionaliste, comuniste şi ateiste odioase al lui Ceauşescu.

În dimineaţa zilei de 15 decembrie, enoriaşii reformaţi maghiari adunaţi în jurul parohiei pentru a-şi apăra Biserica şi preotul, dând dovadă de un curaj surprinzător au reuşit să alunge mercenarii Securităţii şi ai Miliţiei, formând un lanţ viu în jurul bisericii. În decurs de căteva ore opozanţilor li s-au alăturat sute de români, maghiari, germani, sârbi – romano catolici, baptişti, evanghelici, ortodocşi şi evrei. Până în seara zilei mişcarea paşnică s-a transformat într-o demonstraţie anticomunistă, împotriva regimului. În 1989 oraşul Timişoara din Transilvania a devenit primul oraş liber din România.

Prin mila Domnului credinţa activă câştigase libertatea.
Amintirea eroilor, martirilor şi a victimelor să fie binecuvântată!
Transformarea democratică de regim trebuie continuată!

Drumul României în Europa duce prin Timişoara!

Strasbourg, 15 decembrie 2008

Tőkés László
deputat în PE

Creştinismul şi Europa - Comunicat final

În spiritul programului Creştinismul şi Europa iniţiat de deputatul în Parlamentul European, episcopul Tőkés László, participanţii la conferinţa ecumenică internaţională intitulată Pentru o Europă Creştină!, ce a avut loc la Oradea în perioada 17-18 octombrie 2008 îşi exprimă convingerea că Europa poate redeveni una din marile puteri care definesc viitorul omenirii numai dacă se reîntoarce la rădăcinile sale creştine. La acele principii şi valori care cândva i-au conferit puterea şi prestigiul de odinioară: respectul demnităţii umane, statul de drept, solidaritatea creştină, siguranţa socială, respectul faţă de familie şi tradiţiile naţionale, dezvoltarea economico-socială organică.

Lărgirea Uniunii Europene a adus cu ea o serie de transformări sociale, politice şi economice. Se poate constata că printre transformările care s-au produs se regăsesc unele pozitive, aşa cum şi negative. Dintre cele negative cea mai îngrijorătoare este devalorificarea generală a valorilor, iar din punct de vedere bisericesc/creştin cea prin care se restrânge sfera de afirmare a valorile creştine.

Bisericile europene au interesul elementar să se angreneze ca factori determinanţi în actul decizional al transformărilor. În toată Europa se poate constata că cauza cea mai frecventă a eşecului repreztentării eficiente a intereselor este lipsa acţiuni comune a bisericilor. Charta Oecemenica redactată de Conferinţa Bisericilor Europene şi Conferinţa Episcopală Europeană şi semnată în cadru solemn la Strarssbourg în 2001 oferă cadrul propice pentru colaborarea şi acţiunea comună a bisericilor europene. Eficacitatea şi puterea în formarea viitorului a Charta Oecemenica se găseşte însă în devotamentul bisericilor locale în acest sens.

În Europa, care îşi pierde treptat rădăcinile, se aud din ce în ce mai des strigăte „Pentru o Europă creştină!” Această formulare vine din următorul considerent: Europa se străduieşte numai aparent să-şi păstreze rădăcinile şi tradiţiile, în realitate a devenit tărâmul toleranţei neîngrădite. Avem convingerea că sistemul de valori şi cultura creştină au o contribuţie de fond în formarea şi păstrarea valorilor şi tradiţiilor noastre europene.

În consecinţă, noi, participanţii la conferinţă:

1.Ne bucură faptul că în organizarea episcopului Tőkés László, deputat în Parlamentul European, va avea loc în Parlamentul European o consfătuire pe aceeaşi temă, intirulată „Creştinismul şi Europe”, în cadrul căreia va avea loc şi o expoziţie internaţională de Biblii.

2.Iau act cu bucurie că la Iaşi, în acelaşi timp cu cea a noastră, se desfăşoară o consfătuire pe aceaşi tematică, şi sperăm că eforturile noastre comune vor contribui la întărirea rădăcinilor creştine a Europei.

3.Atragem atenţia asupra importanţei învăţământului confesional, şi sprijinim iniţiativa deputatului în PE Tőkés László ca „dragostea creştinească” să devină oficial ideea de bază a educaţiei europene.

4.Iau act cu consternare de manifestările anti-creştine din Parlamentul European, resping aceste manifestări, şi sprijină iniţiativa deputatului în Parlamentul European Tőkés László de formare a unui grup creştin în Parlamentul European.

5.Au speranţa că şi în România vom fi în stare de a trece peste obstacolele ce se interpun în calea colaborării ecumenice adevărate, în acest sens semnarea în România a Charta Oecemenica ar putea reprezenta un bun punct de plecare.

6.În dimensiunile spirituale ale Europei unite politic, în cursul dialogului instituţionalizat, pentru realizarea integrării confesionale şi etnice a Europei Centrale şi de Est participanţii la conferinţă propun formarea de euroregiuni transfrontaliere în domeniul colaborării bisericeşti.

7.În perioada premergătoare procesului semnării Charta Oecemenica, pentru rezolvarea echitabilă a problemelor respectiv pentru a pune capăt discriminării comunităţilor etnice şi confesionale minoritare participanţii propun instituţionalizarea dialogului, conform următoarelor criterii:

 a) Necesitatea transparenţei totale a relaţiilor dintre stat şi biserici, mai ales în ceea ce priveşte subvenţiile de stat. Este deasemenea importantă colaborarea sinceră dintre biserici şi crearea unui cadru prin care se asigură drepturi egale a fiecărui cult în relaţiile cu statul.

 b) Este inadmisibilă retorica de ură faţă de bisericile şi etniile minoritare în televiziunea publică, discriminarea în educaţie şi în viaţa publică.

 c) Retrocedarea imobilelor aparţinând minorităţilor nu mai poate fi întârziată.

8. În procesul confruntării cu trecutul şi prezentarea adevărului este evident că fostele ţări comuniste pot deveni „europene” în sensul adevărat al cuvântului numai dacă vor fi în stare să se debaraseze definitiv de moştenitea nefastă a trecutului comunist. În cazul României acest lucru include recunoaşterea şi asumarea răsponsabilităţii pentru greşelile şi păcatele comise de biserici. La modul concret acest proces trebuie să ducă la clarificarea trecutului relaţiilor ierarhilor bisericeşti şi a confesiunilor cu fostele servicii secrete.