În apărarea valorilor creştine

În septembrie 2008 László Tőkés, deputat în Parlamentului European s-a alăturat iniţiativei membrilor PE Urszula Krupa şi Witold Tomczak din Polonia adresată preşedintelui PE Hans-Gert Pöttering în care au propus amplasarea în clădirea Parlamentului European a unei plăci comemorative în amintirea Papei Ioan Paul al II-lea, pentru a păstra în memorie rolul Sfântului Părinte în eliminarea divizării în două părţi a Europei şi în realizarea unităţii europene.

La sfârşitul lunii septembrie reprezentantul nostru în PE împreună cu colegii lui polonezi a luat apărarea unei alte cauze creştine: cu alţi membri PE care li s-au alăturat, au adresat o scrisoare comună ambasadorului Indiei la Uniunea Europeană solicitând stoparea persecuţiei sângeroase la care sunt supuşi creştinii din ţara sa şi respectarea drepturilor omului.

Tot în numele celei mai fundamentale valori creştine şi europene, în spiritul solidarităţii şi-a acordat sprijinul László Tőkés la acţiunea comună prin care membrii PE Johannes Blokland, Bastiaan Belder şi Kathy Sinnott solicită modificarea bugetului pe 2007-2013 al Uniunii referitor la Fondul de Coeziune. Semnatarii cer mărirea alocaţiilor pentru copii, în special al celor acordate copiilor aparţinând minorităţilor şi celor abandonaţi.

Toate acestea aduc o nouă dovadă a faptului că pe lângă iniţiativele naţionale este importantă şi coalizarea membrilor Parlamentului European, ba mai mult, toţi membrii Parlamentului European pot acţiona unitar în apărarea egalităţii, a drepturilor omului şi a valorilor creştine. László Tőkés s-a angajat să reprezinte în Europa chiar aceste trei valori fundamentale, pe lângă protecţia minorităţilor naţionale şi urgentarea confruntăţii cu trecutului comunist.

În conformitate cu programul să independent întitulat „Pentru o Europă creştină!” László Tőkés rămâne în continuare susţinător angajat al eliminării manifestărilor anticreştine. Acest program asigură un cadru favorabil, pe lângă păstrarea moştenirii europene a sistemului de valori creştine, şi pentru exercitarea în sens larg a identităţii creştine.

În acest spirit a participat în PE la deschiderea din 14 octombrie a expoziţiei cu titlul „Spiritualitate europeană comună” realizată cu ocazia celei de a 30-a aniversări a alegerii Papei Ioan Paul al II-lea şi celei de-a 20-a aniversări a vizitei sale în Parlamentul European, respectiv la conferinţa organizată cu acest prilej. Acest eveniment trebuie considerat un moment binecuvântat, deoarece respectul pentru sistemul de valori creştine, trecând peste graniţele statale, a întrunit iarăşi personalităţile şi reprezentanţii în PE a diferitelor ţări.

Evenimentul organizat sub egida Partidului Popular European şi a Uniunii      Europene a Naţiunilor a fost onorat cu prezenţa de cardinalului Jozef Glemp, primatul Poloniei şi de episcopului Tadeusz Pieronek, rector al Academiei  Papale pentru Teologie din Cracovia. Politicianul creştin-democrat italian Rocco Buttiglione în cuvântarea sa a afirmat că evenimentul a prezentat cu succes serviciul axat pe dialog al lui Ioan Paul al II-lea, prin care Sfântul Părinte a ridicat poduri de legătură între popoare şi culturi. Expoziţia comemorativă a fost deschisă de către Hans-Gert Pöttering, preşedintele Parlamentului European elogiind vizitele de bune oficii efectuate în Europa de către Papa Ioan Paul al II-lea.

Într-un contradictoriu absolut cu aceste străduinţe, în Parlamentul European se poate constata adesea o rezistenţă serioasă faţă de valorile creştine. Pin păcate unii au o atitudine clar insolentă faţă de eforturile colegilor lor depuse pentru întărirea spiritualităţii creştine. Şi cu această ocazie a trebuit să asistăm cu stupefacţie la atacul sacrilegiant şi profanator al unui membru PE socialist îndreptat împotriva memoriei Papei Ioan Paul al II-lea.

Este demn de amintit că acum câteva luni episcopul László Tőkés a fost nevoit ca la şedinţa plenară a Parlamentului European să ia poziţie pe lângă Papa Benedict al XVI-lea care atunci a fost atacat pentru atitudinea sa exprimată în favoarea protecţiei familiei.

Bruxelles, 16 octombrie 2008

Intervenție scrisă a membrului PE László Tőkés către Comisia Europeană

Scrisoarea episcopului Tőkés László adresat Preafinţiei Sale Sofronie Drincec, episcop ortodox al Oradiei

În cadrul conferinţei de presă ce avut loc la 14 noiembrie 2008, Tőkés László, episcop al Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului a prezentat a opiniei pubice scrisoarea deschisă adresată Preafinţiei Sale Sofronie Drincec, episcop ortodox al Oradiei şi Bihorului în legătură cu problema Muzeului Memorial Ady Endre.

Aşa cum se cunoaşte, în cadrul retrocedării imobilelor bisericeşti, clădirea în care funcţionează Muzeul Ady Endre din Oradea, cunoscut de orădeni ca Mülleráj, după denumirea fostei cafenele, a fost retrocedată Bisericii Ortodoxe. Retrocedarea a intervenit anul trecut după procese prelungite, iar Biserica Ortodoxă şi-a exprimat intenţia de a o lua urgent în folosinţă. Cu toate că s-au dus tratative pentru cumpărarea imobilului, biserica ortodoxă nu este dispusă a o vinde. În cursul săptămânii trecute, cu ocazia vizitei făcute la domnului Radu Ţârle, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, episcopul Tőkés László, deputat în PE a solicitat sprijinul preşedintelui Consiliului Judeţean în rezolvarea acestei probleme, iar în scrisoarea de astăzi se adresează Bisericii Ortodoxe cu rugămintea ca noii proprietari să păstreze destinaţia actuală a clădirii.

Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei

Preasfinţiei Sale Sofronie Drincec,
Episcop ortodox al Oradiei

Excelenţa Voastră,

„Cât de bine este că mai există o lume a spiritului, în care este îngăduit tuturor să se iubească…” – profesorul mult apreciat al Universităţii Creştine Partium, Corneliu Crăciun, a ales acest citat ca moto al cărţii sale întitulate „Ady Endre şi cultura română”.
Domnul profesor şi-a scris cartea despre acel Ady Endre, despre care Emil Isac a vorbit astfel: „Ca toţi poeţii mari, Ady a fost un titan care s-a mistuit în propria lui flacără. A ars puternic fiindcă a iubit mult viaţa şi libertatea. A murit mult prea devreme, dar după ce dăduse ca valoare tot ceea ce i-a frământat conştiinţa lui de om şi de scriitor.”

Despre acel poet maghiar care a scris următoarele rânduri: „Din mii de doruri adormite / De ce nu creşte-o vreme mare? / Maghiară, slavă ori valahă / E jalea-n veci aceeaşi jale // De ani o mie-n chin şi lacrimi / Aflăm temeiul înfrăţirii. / De ce nu ne-ntâlnim cu vuiet / Pe baricadele gândirii? // Dunăre, Olt – la fel se-ngână…” (Cântecul iacobinului maghiar, traducere de Paul Drumaru). Este vorba despre acel Ady Endre, a cărui prietenie cu Octavian Goga este pomenită cu stimă de istoricii literari ai ambelor naţiuni. Legat de poezia citată, în numărul din noiembrie 2007 al revistei Oglinda literară Cornel Ungureanu scrie: „Este poetul unei revolte adânci, care îl uneşte de Goga”. Tot el mai devreme în legătură cu Goga vorbeşte despre un alt mare poet naţional maghiar, Petőfi Sándor: „Există între cei Petőfi şi Goga o fraternitate mai adâncă decât »problema naţională« şi aceasta este definită chiar prin statutul de poet.”
Într-adevăr: „Cât de bine este că mai există o lume a spiritului, în care este îngăduit tuturor să se iubească…”

Ady Endre a trăit doar patru ani buni la Oradea (dar s-a legat pe o viaţă de oraşul său iubit, se întorcea din când în când). Pare puţin, de viaţa celui care „arde puternic, fiindcă iubeşte mult viaţa şi libertatea” nu se măsoară în ani.
Vorbitorii de limbă maghiară numesc Oradea „a Holnap városa” – tradus a însemna „oraşul zilei de mâine”. Şi acest nume măgulitor se datorează lui Ady Endre care, împreună cu şase colegi, a publicat aici antologia cu titlul „A Holnap” (Ziua de mâine) exact acum 100 de ani, când pentru viaţa sa spirituală efervescentă Oradea a fost cunoscută ca şi „Parisul de pe malul Peţei” (denumire dată tot de Ady).
Istoricii literari consideră această antologie punctul de pornire al literaturii maghiare moderne. Acesta este Ady Endre. Geniul creator. Muzeul dedicat memoriei sale de la înfiinţarea sa din 1957 a devenit un fel de sanctuar pentru locuitorii oraşului şi pentru cei care omagiază geniul lui Ady.

Am ţinut să Vă spun toate acestea pentru că am aflat că Bisericii Ortodoxe i-a fost retrocedat imobilul care adăposteşte Muzeul „Ady Endre”.
Permiteţi-mi ca în legătură cu acest caz să îl citez pe Mircea Eliade, filozoful român de renume mondial, care în opera sa cu titlul „Sacrul şi profanul” scrie următoarele: „Pentrul omul religios, spaţiul nu este omogen, ci prezintă rupturi şi sparturi; unele porţiuni de spaţiu sînt calitativ diferite de celelalte. (…) Există aşadar un spaţiu sacru, deci »puternic«, semnificativ, şi alte spaţii, neconsacrate, lipsite prin urmare de structură şi de consistenţă, cu alte cuvinte amorfe.” Toţi am avut prilejul de a simţi că există mai multe feluri de „spaţiuri sacre”. Nu numai în Biserică trăim cu frica de Dumnezeu, şi nu numai la altar aducem mulţumiri pentru dragostea creatoare – experimentăm dragostea atotputernică a Domnului zi de zi, divinitatea se poate manifesta în locuri apostrofate absolut profane.

De către comunitatea maghiară a Oradiei Muzeul „Ady Endre” este conceput astfel: ca şi un „spaţiu sacru”. Înseamnă mai mult pentru noi, decât un simplu muzeu, decât un memorial oarecare – concentrează în spiritualitatea sa tot ce ne-a rămas din „Parisul de pa malul Peţei” de acum un secol.
„Ca să trăieşti în Lume – spune tot Eliade –, trebuie mai întîi s-o întemeiezi, şi nici o lume nu se poate naşte in »haosul« spaţiului profan, care este omogen şi relativ. Descoperirea sau proiecţia unui punct fix – »Centrul« – echivalează cu Facerea Lumii.” Aşadar, toţi avem nevoie de aceste spaţii sacre, aceste centre spirituale – pentru a putea crea lumea noastră comună.

Excelenţă! Mult Stimate D-le Episcop!

Mă adresez Excelenţei Voastre sub semnul dragostei cristiene, să gospodăriţi cu grije averea încredinţată. V-am ruga să păstraţi funcţia actuală a clădirii, pentru ca aceasta nu ar fi doar un gest excepţional al înţelegerii interetnice din partea Domniilor Voastre, ci s-ar întâmpla şi protejarea spaţiilor noastre sacre tot mai puţine la număr care sparg spaţiul omogen al lumii noastre tot mai puternic secularizate. Este interesul nostru comun, al tuturor, ca Muzeul „Ady Endre” să rămână acea rezultantă spirituală, acel „punct fix” care „este axul central al oricărei orientări viitoare” (Eliade).
Căci Muzeul „Ady Endre” din Oradea prin simpla existenţă ne atenţionează că Oradea ar trebui să fie şi azi „oraşul zilei de mâine” – o lume a spiritului „în care este îngăduit tuturor să se iubească…”

Mă rog ca Dumnezeu să Vă binecuvânteze munca!

13 noiembrie 2008

Conştiinţa Europei şi comunismul Apel

Revoluţiile anticomuniste din Europa Centrală şi de Est de acum aproape douăzeci de ani purtaseră în ei promisiunea libertăţii. După nouăsprezece ani de la desfăşurarea evenimentelor se poate constata că procesul schimbărilor de regim îşi avusese începuturile în mişcările anticomuniste, însă efectele nefaste ale comunismului în societăţile noastre se fac simţite chiar şi în zilele noastre.

Ideile revoluţiei de la Timişoara, scopurile revoltei populare împotriva dictaturii comuniste şi a securităţii poartă în sine mesajele universal valabile ale libertăţii, a demnităţii umane şi a democraţiei.

La 3 iunie 2008 a avut loc la Praga o conferinţă internaţională cu tema confruntării cu trecutul comunist. În declaraţia finală a conferinţei intitulată Conştiinţa Europei şi comunismul se insistă pentru acordarea de reparaţii morale victimelor comunismului. Printre semnatarii declaraţiei de la Praga se regăsesc printre alţii Václav Havel şi Vytautas Landsbergis.

Declaraţia semnifică faptul că în ţările fostelor ţări comuniste confruntarea cu crimele dictaturii comuniste şi a moştenirii ei este şi astăzi actuală, şi numai dezvăluirea opresiunii şi a intimidării, a crimelor împotriva umanităţii poate să ne ducă la infăptuirea idealurilor revoluţiei.

Dragi Concetăţeni! Sunt convins că mai purtăm în noi spiritualitatea revoluţiei de la Timişoara. Idealul libertăţii ce leagă naţiunile noastre, ce ne-a unit în decembrie 1989 ne obligă şi azi să nu dăm uitării amintirea colegilor noştri torturaţi şi hărţuiţi, să nu lăsăm ca ororile dictaturii comuniste să se piardă în negura uitării.

Prin semnătura Dumneavoastră alăturaţi-vă Declaraţiei de la Praga!

2 octombrie 2008

COMUNICAT

Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu făcute la Budapesta şi în ţară referitoare la autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc au stârnit o justificată indignare în opinia publică maghiară. Manifestările dictatoriale ale preşedintelui făcute sub masca constituţionalităţii au făcut în schimb ca şi UDMR-ul să se trezească la realitate privind greşelile şi omisiunile politicii sale legate de autonomie, şi ca urmare Uniunea pare a fi dispusă de a-şi revizui această politică dusă de un deceniu şi jumătate

O altă consecinţă favorabilă a atitudinii provocatoare al preşedintelui Băsescu este că problema autoguvernării teritoriale a revenit în atenţia opiniei politice, dovedindu-se evident că această problematică nu mai poate fi trecută cu vederea.

Pe de altă parte o altă consecinţă pozitivă s-a dovedit a fi faptul că în urma intensificării retoricii politice antimaghiare, starea de ameninţarea a dus la inghegarea uniunii comunităţii maghiare din Transilvania. Exemplu elocvent în acest sens este demostraţia organizată de bisericile istorice maghiare în colaborare cu sfera poltică şi civilă din 9 februarie 2009 de la Sfântu Gheorghe, la care au participat aproape zece mii de oameni, în organizare demonstraţiei organizaţiile teritoriale ale Partidului Civic Maghiar şi ai UDMR jucând un rol determinant.

Cu toate urmările favorabile însă nu trebuie să pierdem din vedere faptul că în politica românească a reapărut „cartea naţionalistă”. În răspunsul ingenios al preşedintelui Băsescu la acuzele din petiţia demonstranţilor de la Sfântu Gheorghe, în care se reproşează popularea forţată a regiunii cu grupuri de români aduse din alte zone, respectiv la cele privind demiterea conducerii maghiare a instituţiilor, preşedintele i-a invinuit pe secui chiar cu „epurare etnică” faţă de locuitorii români din regiune. Bazându-se pe afirmaţiile preşedintelui, în cursul campaniei electorale pentru alegerea primarului Clujului au apărut în mumăr mare foi volante electorale cu sigla Partidului Democrat cu următoarea chemare: „În 15 februarie fi ROMÂN. Nu vota candidaţii maghiari pentru funcţia de primar al Clujului!”

În opinia jurnaliştilor români este foarte probabil că readucerea discursului antimaghiar priveşte către alegerile pentru Parlamentul European din iunie şi cele prezidenţiale din toamnă. În acţiunile lor instigatoare vânătorii de voturi nu se simt deranjaţi nici chiar de cadrul Uniunii Europene în care se găseşte România...

Toate aceste aspecte au fost aduse în atenţia Plenului Parlamentului European de deputatul în Parlamentul European Tőkés László printr-o intervenţie rostită de această dată în limba română.

Conform înţelegerii cu deputaţii UDMR din PE, în această problemă atât UDMR-ul cât şi Tőkés László va adresa câte o scrisoare preşedintelui Parlamentului European, domnul Hans-Gert Pöttering.

Bruxelles, 18 februarie 2009

Comunicat

La ordinea de zi a lucrărilor Parlamentului Europen din 19 mai 2008 s-a aflat raportul deputatului Hartmut Nassauer privind protecţia penală a mediului înconjurător. Legat de acest raport deputatul Tőkés László a făcut o intervenţie verbală în problematica protecţiei mediului înconjurător, deputatul fiind membru al grupului Verzilor-Alianţei Libere Europene (Green-ALE). Deputatul din Transilvania şi-a propus ca pe lângă reprezentarea năzuinţelor de autonomie susţinut de ALE să se preocupe în mod accentuat şi de protecţia mediului înconjurător, problemă centrală a Partidului Verzilor.

În după masa aceleiaşi zile Tőkés László a făcut o vizită domnului Cohn Bandit, liderul grupului Verzilor-ALE, personalitate cunoscută din perioade mişcărilor studenţeşti din 1968 din Paris. Fostul lider al studenţilor s-a interesat printre altele şi de situaţia politică şi socială din România. Cei doi deputaţi s-au înţeles privind colaborarea în cadrul grupului europarlamentar în problemele protecţiei mediului.

 În intervenţia sa Tőkés László a vorbit de în mod accentuat de moştenirea nefastă a dictaturii comuniste din România ce se manifestă – printre altele – şi în distrugerile provocate mediului înconjurător. S-a referit în special la scandalul internaţional ce s-a iscat în legătură cu proiectul exloatării miniere de aur din Roşia Montana, faţă de care în 2002 bisericile maghiare din Transilvania au protestat într-o declaraţie comună, aşa cum a protestat şi biserica ortodoxă.

Investiţia minieră bazată pa tehnologia de cianurare a fost contestată atât de organizaţia Greenpeace cât şi de Alianţa Europeană a Partidelor Verzilor. A atras totodată atenţia asupra defrişărilor ilegale din România, respectiv din Ţinutul Secuiesc, legat de această problemă în aprilie 2008 deputaţii Csibi Magor şi Olajos Peter formulând o declaraţie scrisă.

Anexat redăm intervenţia verbală al deputatului Tőkés László.

În spaţiul Europei Centrale şi de Est ne confruntăm cu moştenirea nefastă a comunismului şi în privinţa protecţiei mediului înconjurător. După schimbarea de regim ţările noastre au fost total nepregătie pentru a se confrunta cu această problemă.

Protecţia mediului înconjurător nu trebuie privită ca problemă internă a unei sau a altei ţări, ci ca problemă comună a tuturor ţărilor membre.
Conform acestei principii, blocarea investiţiei miniere bazate pe tehnologia de cianurare de la Roşia Montana necesită intervenţie la nivel european. În cazul în care nu se pune capăt defrişărilor practicate în Ţinutul Secuiesc şi alte zone din Romănia acestea ne ameninţă cu efecte catastrofale asupra mediului.

Într-o altă ţară din regiune, Ucraina, se continuă construirea canalului Bistroe. După ce Uniunea Europeană a obligat Bulgaria să închidă centrala atomică de la Kozlodui, în aceaşi ţară o nouă centrală atomică se află în construcţie.

Având toate acestea în vedere, Raportul domnului deputat Hartmut Nassauer, privind protecţia penală a mediului înconjurător are întregul meu sprijin. Urgentez ca prin adoptarea unor reglementări legale ferme ale Uniunii respectiv prin monitorizarea respectării acestora, cei care produc pagube mediului înconjurător, cei care distrug mediul natural să suporte consecinţe penale aspre.

Strasbourg, 19 mai 2008

COMUNICAT

Ierarhii Bisericilor Istorice Maghiare din Transilvania mulţumesc deputatului în Parlamentul European Tőkés László pentru invitaţia acordată în a sprijini activitatea lui în Parlamentul european prin sugestiile şi propunerile lor.

1.Ierarhii bisericilor Maghiare din Transilvania apreciează posibilităţile oferite de mandatul lui Tőkés László prin care poate reprezenta în mod autentic interesele bisericilor maghiare din Transilvania şi a enoriaţilor lor în colaborare cu ceilalţi deputaţi maghiari din Bazinul Carpatic. Întâistătătorii bisericilor îşi exprimă satisfacţia că astfel valorile creştine pot fi prezentate direct în faţa celui mai important for legislativ al Europei.

2.Ierarhii bisericilor maghiare din Transilvania salută şi îşi exprimă sprijinul total faţă de deputatului în Parlamentul European Tőkés László în misiunea sa asumată de a întări spiritualitatea şi identitatea creştină în Europa prin programul intitulat Pentru o Europă Creştină, susţinând totodată în Parlamentul Europei acele valori ale credinţei şi a celor morale care îşi au rădăcinile în moştenirea creştină. Ierarhii bisericilor se aşteaptă totodată cu stimă ca membrii Parlamentului European să sprijine deputatului în Parlamentul European Tőkés László în realizarea obiectivelor propuse.

3.Ierarhii bisericilor maghiare din Transilvania îşi exprimă deplinul acord privind pachetul de propuneri iniţiate de deputatului în Parlamentul European Tőkés László şi înaintat preşedinţiei Parlamentului European legat de Anul European al Dialogului Intercultural. Totodată asigură de sprijinul lor propunerile legate de:

(1)organizarea unei expoziţii intzernaţionale de Biblii în Parlamentul European

(2)organizarea a două conferinţe – una la Bruxelles şi cealaltă în Transilvania – intitulată Creştinismul şi Europa, având ca scop demararea unul dialog ecumenic între biserici

(3)invitarea Sanctităţii Sale, Papa Benedict al XVI-lea în Parlamentul European

(4)pentru a beneficia de resursele financiare ale Uniunii Europene, ierarhii bisericilor maghiare din Transilvania propun deputatului în Parlamentul European Tőkés László să înainteze o propunere prin care bisericile europene să poată beneficia şi ele de fondurile Uniunii Europene.

Oradea, 5 februarie 2008

Comunicat

Opoziţia tradiţională româno-maghiară se transformă în mod excepţional în solidaritate româno-maghiară în cazul minorităţilor maghiare şi române din Ucraina, care, de această dată, sunt supuse amândouă tratamentului de discriminare şi privare de drepturi ai autorităţilor din Ucraina.

În acest an liderii românilor care formează masă etnică compactă în regiunile Cernăuţi, Odesa şi în Transcarpatia, s-au adresat cu o scrisoare patriei lor mamă – România – în problema „situaţiei catastrofale” a învăţământului în limba română din Ucraina, pentru ca „să salveze românii din Ucraina!” Ucrainizarea neucrainenilor, deznaţionalizarea minoriţarilor se desfăşoară in ritm stahanovist (sic!) – citim în scrisoarea deschisă a Comunităţii Românilor din Ucraina.

Nu mai puţin dramatică este afirmaţia Uniunii Culturale Maghiare din Transcarpatia şi a Bisericii Reformate din Transcarpatia. „Maghiarii din Transcarpatia, bisericile şi organizaţiile maghiare trebuie să se asocieze împotriva măsurilor discriminative care duc la asimilarea programatică a minorităţilor naţionale” – spune episcopul reformat Zán Fábián Sándor în chemarea sa.

Politica educaţională ucraineană antiminoritară contravine flagrant tuturor normelor democratice europene a drepturilor omului şi a minorităţilor, ignorând cinic – printre altele – Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, Convenţia Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, şi nu în ultimul rând cele prevăzute în tratatul maghiaro-ucrainean de protecţia minorităţilor din 1991.

În apărarea maghiarilor din Ucraina şi-a ridicat glasul – printre alţii – Jeszenszki Géza, fost ministru de externe şi Szájer József, liderul grupului maghiar al Partidului Popular din Parlamentul European.

În după masa acestei zile în plenul Parlamentului European episcopul Tőkés László, deputat în PE a insistat pentru ca Uniunea şi ţările ei membre să ia poziţie pentru salvarea minorităţilor din Ucraina, a învăţământului de limbă română şi maghiară. Totodată într-un Comunicat a dat expresie solidarităţii şi sprijinului frăţesc a Eparhiei sale.

Anexat dăm publicităţii cele două documente.

În cursul lunii mai a.c. conducătorii Comunităţii Românilor din Ucraina s-au adresat printr-o scrisoare preşedintelui României, ridicându-şi totodată glasul într-o declaraţie faţă de politica educaţională a Ucrainei ce vizează desfiinţarea completă a învăţământului cu predare în limba română şi asimilarea forţată a comunităţii române.

Maghiarii care trăiesc în Transcarpatia din Ucraina sunt supuse şi ele aceluiaşi politici antiminoritare. Ordinul 461/2008 la Ministerului Învăţământului dispune modificarea programelor de predare în şcolile minorităţilor, astfel ca aceasta să se facă în limba ucraineană, şi va duce la ucranizarea totală a învăţământului.

Parlamentul European şi ţările membre al Uniunii – printre care România şi Ungaria – trebuie să condamne asimilarea programată a minorităţilor naţionale din Ucraina, somând-o la respectrea angajamantelor asumate privind respectarea drepturilor omului şi a celor minoritare, la respectarea întocmai a celor cuprinse în Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare.

Europa trebuie să ia poziţie în apărarea comunităţilor naţionale din Ucraina ameninţate şi private de drepturile lor.

Strasbourg, 7 iulie 2008

Declaraţia de la Praga

Pentru viitorul demn şi democratic al căminului nostru european,

• întrucât societăţile care îşi neglijează trecutul nu au viitor,
• întrucât Europa nu va fi unită atâta vreme cât nu va fi capabilă să-şi reconcilieze istoria, să recunoască nazismul şi comunismul ca moştenire comună şi să conducă o dezbatere sinceră şi amănunţită despre toate crimele totalitarismului din secolul trecut,
• întrucât ideologia comunistă este direct responsabilă de crime împotriva umanităţii,
• întrucât o conştiinţă încărcată de trecutul comunist este o povară grea pentru viitorul Europei şi al copiilor noştri,

EFA – Grupul Alianţa Liberă Europeană (European Free Alliance Group) în Parlamentul European

Alianţa Liberă Europeană (EFA – European Free Alliance) întruneşte în rândurile sale treizeci şi trei de partide din treisprezece ţări membre al Uniunii Europene, partide naţionale, regionale şi autonomiste cu concepţii progresiste. Îşi desfăşoară activitatea la nivel european, de stat şi regional, având în componenţă două sute de deputaţi aleşi. Partidele membre ale Alianţei Libere Europene luptă prin mijloace constituţionale şi paşnice pentru dreptul la autodeterminare ale regiunilor şi naţiunilor apatride din Europa

Obiectivele EFA se pot rezuma după cum urmează:

* democraţie pentru regiunile istorico-geografice şi naţiunile apatride ale Europei,
* recunoaşterea şi respectarea drepturilor minorităţilor;
* protejarea multilingvismului şi a multiculturalităţii;
* eliminarea rasismului şi a xenofobiei;
* afirmarea principiului solidarităţii între popoare, limbi şi culturi;
* instaurarea dreptăţii sociale şi a politicii progresiste;
* o dezvoltare mentenabilă şi protecţiea mediului înconjurător;
* rezolvarea pe cale paşnică a conflictele şi încetarea tuturor conflictelor armate.

Deputaţii în scoţieni, galezi, başci şi letoni ai Alianţei în Parlamentul European au reuşit ca naţiunile apatride din Europa să se bucure de o atenţie mai mare. Patronează cu succes euro-regiunile defavorizate ori de câte ori UE decide asupra felului în care se cheltuiesc fondurile structurale. Au obţinut succese remarcabile şi în demascarea la nivel internaţional ai încălcării drepturilor omului precum şi în apărarea libertăţilor civile.

Alianţa Liberă Europeană a fost fondată în 1981 şi a fost înregistrată ca partid politic European în martie 2004 Barcelona. Preşedintele Partidului Politic EFA este doamna Nelly Maes, fost membru flamand în PE.

Deputaţii Alianţei Libere Europene împreună cu cei ai Partidului Verzilor formează grup comun în Parlamentul European.